Prin cântec, să-l preamărim pe Dumnezeu

Interviu cu pr. Robert Râtan, realizat de pr. Claudiu Bulai

În cadrul Curiei Diecezane la Secţiunea Pastoraţie găsim Oficiul pentru Muzică Sacră. Responsabil al acestui oficiu este pr. Robert Râtan. Vă propunem un interviu cu Sfinţia Sa, pentru a descoperi mai multe informaţii despre acest oficiu al diecezei noastre.

- De cât timp sunteţi responsabil şi cu ce se ocupă acest oficiu diecezan?

Numirea ca responsabil al Oficiului pentru Muzica Sacră am primit-o la 1 septembrie 2020, de la Preasfinţitul Iosif Păuleţ. Referitor la oficiu, acesta este un organism al Curiei Diecezane, care îl ajută pe episcop în exercitarea misiunii sale de învăţător al credinţei pentru a promova cântul sacru în dieceză şi pentru a veghea cu atenţie ca în orice acţiune sacră, celebrată cu cânt, întreaga adunare a credincioşilor să-şi poată manifesta propria participare activă (cf. SC 114). Oficiul îşi realizează misiunea plecând de la propunerile şi indicaţiile episcopului diecezan şi ale membrilor Comisiei muzicale diecezane.

- Care ar fi diferenţa dintre muzica sacră şi cea pe care am putea-o numi religioasă sau cea în care versurile ei fac referire la lucruri religioase?

Conciliul Vatican II, în Constituţia despre Sfânta Liturghie, Sacrosanctum concilium (SC), în capitolul al VI-lea, vorbeşte despre muzica sacră ca fiind "o parte necesară şi integrantă a liturgiei solemne". Aşadar, unul dintre criteriile prin care putem face diferenţa dintre muzica sacră şi cea religioasă este textul. Tot în această constituţie, la numărul 112, citim următoarele: "Muzica sacră va fi cu atât mai sfântă cu cât va fi mai strâns legată de acţiunea liturgică, fie exprimând mai plăcut rugăciunea sau favorizând unitatea, fie contribuind la o mai mare solemnitate a riturilor sacre". Cântecele care folosesc textul liturgic (de exemplu, părţile fixe ale Liturghiei: Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus-Benedictus, Agnus Dei), cele din Sfânta Scriptură, cele care folosesc diferite rugăciuni din tradiţia Bisericii (de exemplu: Ave Maria, Totus tuus, O memoriale etc.), dar şi anumite texte din doctrina catolică sau din alte izvoare liturgice pot fi incluse în această categorie de muzică sacră. Acestea ar fi, aşadar, criteriile care diferenţiază muzica sacră de cea religioasă.

- Mai este astăzi muzica bisericească importantă pentru o comunitate parohială sau poate fi înlocuită cu diferite melodii care fac referire la Dumnezeu?

Muzica sacră este şi trebuie să rămână cea mai importantă pentru o comunitate care celebrează sacramentele. Aceeaşi Constituţie despre Sfânta Liturghie spune la numărul 113: "Acţiunea liturgică îmbracă o formă mai nobilă când liturghiile divine sunt celebrate solemn cu cântări, când slujesc preoţii şi poporul participă activ". Când vine vorba despre o celebrare liturgică, sacramentală, muzica sacră este cea care trebuie să fie cântată. Aş aminti şi de o realitate care, din nefericire, este întâlnită în comunităţile noastre, şi anume lipsa, aproape în totalitate, a cântului gregorian. Chiar dacă nu sunt excluse celelalte genuri de muzică sacră, mai ales polifonia, "Biserica recunoaşte cântul gregorian ca fiind propriu liturgiei romane; de aceea, în acţiunile liturgice, în condiţii egale, el trebuie să ocupe primul loc" (SC 116). Ce putem face cu celelalte cântece care, deşi nu aparţin muzicii sacre, fac parte din repertoriul comunităţilor noastre? Acestea pot fi cântate la alte momente de rugăciune, de pietate populară, la diferite procesiuni în afara Sfintei Liturghii, la celebrarea sacramentaliilor.

- Concert de muzică sacră în solemnitatea Cristos, Regele Universului. Vorbiţi-ne despre cum s-a născut această idee şi cum s-a materializat.

La 20 noiembrie 2022, Corul Catedralei "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iaşi a susţinut un concert de muzică sacră. Ştim că în toate comunităţile noastre, în solemnitatea Cristos, Regele Universului, se organizează momente de adoraţie, pregătite de diferitele organizaţii şi grupuri pastorale. Ideea unui concert pentru această solemnitate s-a născut cu mult timp înainte. La început de septembrie, această idee a prins contur şi, cu trecerea timpului şi cu mult, mult curaj, am început să o punem pe note. Coriştii au dorit prin acest moment artistic să-l preamărească pe Cristos, Regele Universului, să invoce pacea în lumea întreagă şi să ofere "rugăciune prin muzică şi muzică pentru rugăciune", aşa cum a definit Mons. Marco Frisina actul de a oferi şi de a asculta un concert de muzică sacră.

- În luna decembrie aţi avut o serie de concerte de colinde cu două coruri diferite. Vorbiţi-ne despre ce a fost vorba şi cum le-aţi trăit.

Este al doilea an consecutiv de când tradiţionalul concert de colinde al Institutului Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi se organizează împreună cu Corul Institutului Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman. Această colaborare a început chiar în anul în care Sfântul Părinte Papa Francisc a aşezat Biserica pe drumul sinodal. Este o frumoasă mărturie despre faptul de a "merge împreună", despre a "cânta împreună". Acest lucru au dorit să-l transmită studenţii teologi ai celor două Seminarii din dieceza noastră. Chiar dacă momentele de repetiţie au presupus mai mulţi kilometri de parcurs, pentru ceea ce am reuşit să transmitem împreună, efortul a meritat din plin. Această ediţie a avut şi un element de noutate, pentru că, la invitaţia Primăriei din Roman, împreună cu cele două coruri ale Liceului Teologic "Episcop Melchisedec" din Roman, am organizat împreună un concert de colinde la Casa de Cultură a Sindicatelor din Roman. Au fost colinde din ambele tradiţii bisericeşti, iar momentul cel mai emoţionant a fost la final, când toţi cei prezenţi în sală, împreună cu toţi coriştii, am cântat "O, ce veste minunată".

- Aşadar, în lunile noiembrie şi decembrie aţi susţinut o serie de concerte în mai multe localităţi din Moldova şi cu mai multe coruri. Pentru acest nou an calendaristic mai aveţi plănuite şi alte momente muzicale pentru iubitorii de muzică?

Pentru noul an calendaristic, Oficiul de Muzică Sacră şi-a propus şi alte momente muzicale, poate chiar şi un concert în viitorul apropiat, dar şi întâlniri cu responsabilii cântului bisericesc din dieceza noastră, întâlniri prin care să redescoperim frumuseţea cântului sacru şi liturgic. Îi încurajez pe toţi responsabilii cântului bisericesc să se lase învăluiţi de frumuseţea muzicii sacre, să o promoveze la celebrările sfinte, să permită şi să încurajeze participarea credincioşilor, pentru ca împreună, prin rugăciune şi cânt, să-l preamărim pe Dumnezeu.