Oaxaca

de pr. Iosif Dorcu

În sudul extrem al Mexicului, în statul Oaxaca, se află una dintre cele mai vechi dieceze ale ţării, Antequera Oaxaca, creată de Papa Paul al III-lea, la 21 iunie 1535. Oraşul Oaxaca, aşezat la poalele lanţului muntos Sierra Madre del Sur, care este şi capitala statului cu acelaşi nume, este cunoscut pentru multitudinea de culori zugrăvite pe zidurile caselor, dar şi pentru vechiul sanctuar dedicat Mariei, "Sfânta Fecioară Maria a Solitudinii".

Evenimentul care a dat naştere sanctuarului s-ar fi întâmplat în anul 1617. În acel an, conform tradiţiei, un comerciant de măgari se îndrepta de la Veracruz spre Guatemala. Când a ajuns în dreptul localităţii Oaxaca, a remarcat că printre măgarii săi este unul în plus. Trecând prin faţa Capelei "Sfântul Sebastian", acest măgar a căzut la pământ doborât de greutatea desagii pe care o purta. Încercarea omului de a-l ridica a fost fără succes. În cele din urmă, au luat desaga de pe spatele măgarului, iar acesta a murit pe loc. Căutând să vadă ce se află în desagă, au descoperit o frumoasă statuetă a Sfintei Fecioare Maria, însoţită de un crucifix şi o plachetă pe care scria: "Fecioara la picioarele Crucii". Văzând cele întâmplate, episcopul Juan Bartolome de Bohórquez a hotărât să se construiască un sanctuar în cinstea Fecioarei Maria.

Lucrările noii construcţii au fost începute mult mai târziu, în anul 1682, de către preotul Fernando Méndez, cu aprobarea viceregelui Tomás Aquino Manrique de la Cerda, şi au fost terminate în anul 1689. E chiar sanctuarul care poate fi văzut şi astăzi.

Consacrarea a fost celebrată de către episcopul Isidro Sarinana y Cuenca în anul 1697, când a fost terminat şi conventul de alături. Este o clădire somptuoasă, la care iese în evidenţă, în special, faţada, înaltă de 24 de metri, care pare ca un ecran cu diverse sculpturi şi basoreliefuri, încadrate în nişe, pe mai multe niveluri. A fost proiectată de către părintele Fernando Méndez şi a fost realizată în anii 1717 şi 1718, cu asistenţa episcopului Angel de Maldonado.

Chiar deasupra intrării, se vede un basorelief, care o reprezintă pe Maria lângă o cruce, şi poartă numele "Fecioara Maria la picioarele Crucii". Chiar dacă stilul este unul baroc, turnurile au fost lăsate intenţionat mai joase, deoarece zona este cunoscută pentru frecvenţa şi intensitatea mare a cutremurelor. Tot din acest motiv, pentru ziduri s-a folosit o piatră rezistentă din zonă, numită cantera. Interiorul impresionează într-un mod special, deoarece este în mare parte aurit.

Punctul principal de atracţie îl constituie statuia Fecioarei Maria aşezată în plan central, deasupra altarului, fiind declarată patroana regiunii Oaxaca din anul 1909. Este decorată cu 600 de diamante, poartă o coroană de aur, iar veşmântul este încrustat cu perle. În anul 1980, nişte răufăcători au furat o parte dintre bijuterii, dar ulterior totul a fost refăcut întocmai. Edificiul face parte din centrul istoric al oraşului, iar în anul 1987 a fost declarat ca valoare a Patrimoniului UNESCO.

Sărbătoarea sanctuarului este la 18 decembrie, dar annual atrage sute de mii de pelerini atât din Mexic, cât şi din ţările Americii Centrale. În anul 1959, sanctuarul a fost ridicat la rangul de basilica minor de către Sfântul Papă Ioan al XXIII-lea.

În spatele sanctuarului se află un muzeu de istorie religioasă, unde se pot admira multe opere liturgice de valoare, atenţia pelerinilor fiind atrasă de o sculptură a negustorului şi a măgarului care a adus aici statuia miraculoasă.