Să nu-i uităm pe răposații noștri!
Luna noiembrie, în calendarul catolic, se deschide cu solemnitatea "Toți Sfinții" și îi urmează, în ziua de 2 noiembrie, "Pomenirea Tuturor Credincioșilor Răposați". Fie în una, fie în cealaltă sărbătoare, gândul este îndreptat spre moarte, prin intermediul amintirii celor care deja au experimentat acest moment al morții.
Gândul la moarte devine tulburător sau familiar în funcție de sensul pe care oamenii îl dau vieții pe care o trăiesc. De altfel, fiecare epocă și cultură și-au exprimat și își exprimă gândul suprem asupra vieții prin cultul pe care îl au pentru cei răposați.
În Biserica Catolică suntem chemați astfel în fiecare an, în luna noiembrie și în mod special la începutul ei, să ne îndreptăm atenția spre cei dragi ai noștri care au plecat dintre noi, murind în Cristos, cu semnul credinței, și care acum dorm somnul păcii. Este un adevăr de credință pe care îl mărturisim ori de câte ori recităm Crezul - "cred în împărtășirea sfinților" -, potrivit căruia există o legătură strânsă între toți copiii lui Dumnezeu: cei din cer, cei de pe pământ și cei din purgatoriu.
Chiar dacă anul acesta starea de pandemie ne împiedică să ne manifestăm, după tradiție, grija noastră față de cei răposați, mergând cu toți cei din familie la căpătâiul celor dragi din cimitir, ne vom îndeplini totuși datoria noastră față de ei făcând ceea ce se poate face, respectând regulile impuse de această stare de grea încercare pentru noi toți. În niciun caz nu avem voie să-i uităm pe răposații noștri! Sunt bunici de-ai noștri, părinți, frați, surori, rude, prieteni, cunoscuți, binefăcători etc. Cum am putea, oare, să-i dăm uitării?
Comemorarea răposaților noștri este și o ocazie potrivită pentru noi, cei rămași în viață, să medităm asupra realității morții, ca să ne trăim cu înțelepciune viața aici, pe pământ, ca să fim fericiți.
Că vom muri, e sigur. Important este să murim fericiți. Cum? Iată sfatul pe care i l-a dat Sfântul Macarie unui om care s-a dus special la el în pustiu ca să-l întrebe. "Mergi în cimitir, i-a spus el, și defăimează morții!" S-a dus în cimitir și a defăimat morții. La întoarcere, Macarie l-a întrebat ce răspuns a primit de la morții pe care i-a defăimat. "Niciun răspuns", a zis omul nostru. "Acum du-te și laudă-i!" S-a dus în cimitir și a lăudat morții. La întoarcere, Macarie l-a întrebat ce răspuns a primit de la morții pe care i-a lăudat. "Niciun răspuns", a venit replica. Atunci Macarie i-a zis omului: "Ascultă, fiule, dacă vrei să trăiești fericit și să mori fericit, atunci să fii ca morții din cimitir: nu te sinchisi nici de defăimarea și nici de lauda oamenilor, ci lasă-te în grija bunătății și îndurării lui Dumnezeu!"
Îi recomandăm pe toți răposații noștri bunătății și milostivirii lui Dumnezeu, îndeplinindu-ne datoriile față de ei, iar pentru noi ne rugăm ca Dumnezeu să ne ajute să trăim cu înțelepciune viața aici, pe pământ, în așa fel încât, în clipa morții, să găsim răsplata pe care el o dă fiecărui om credincios.
Mereu să avem în minte cuvintele pline de speranță ale lui Isus: "Eu sunt învierea și viața. Cel care crede în mine, chiar dacă moare, va trăi; și oricine trăiește și crede în mine nu va muri în veci" (In 11,25-26).
Odihna veșnică dă-o, Doamne, răposaților noștri! Și lumina fără de sfârșit să le strălucească! Să se odihnească în pace! Amin.
+ Iosif Păuleț, episcop de Iași
* * *
Conform decretului dat de Penitențiaria Apostolică, având în vedere situația de anul acesta, indulgența plenară din ziua de 2 noiembrie (ca și cea din celelalte zile până pe 8 noiembrie) poate fi obținută în orice zi din luna noiembrie, împlinind condițiile cerute.