"Pe cine voi trimite?"

de pr. Florin-Petru Sescu

Ca în fiecare an, luna octombrie este luna dedicată Sfântului Rozariu, recitat alături de mama noastră cerească, şi activităţii misionare prin celebrarea Zilei Mondiale a Misiunilor în cea de-a treia duminică a acestei luni.

Sfântul Părinte, cu ocazia acestei zile, a pregătit un mesaj special prin care ne invită la un moment de introspecţie, în care fiecare să se întrebe care este misiunea la care este chemat în contextul actual.

Pornind de la cuvintele profetului Isaia: "Iată-mă, trimite-mă pe mine!" (Is 6,8), Papa Francisc aminteşte că Domnul continuă să întrebe şi astăzi: "Pe cine voi trimite?" (Is 6,8). Pe cine voi trimite în situaţia în care se află întreaga lume şi fiecare dintre noi, "cuprinşi (parcă) de o furtună neaşteptată şi furioasă"? Răspunsul nostru este important, deoarece ne dăm seama "că suntem în aceeaşi barcă, toţi fragili şi dezorientaţi, dar în acelaşi timp importanţi şi necesari, chemaţi cu toţii să vâslim împreună, având nevoie să ne încurajăm reciproc".

Dezideratul acestei Zile Mondiale a Misiunilor este acela de a reînvia dinamica "Bisericii în ieşire", care nu este un efort al voinţei, ci o mişcare firească a inimii atunci când Cristos ne atinge şi Duhul Sfânt ne animă. Dacă am primit darul vieţii, atunci suntem datori să intrăm în dinamica de a ne dărui pe noi înşine celorlalţi. Chemaţi de Dumnezeu, trebuie să răspundem liber şi conştient: "Iată-mă, trimite-mă pe mine!", iar acest răspuns înseamnă deja trăirea laturii misionare a Botezului, indiferent de starea de viaţă sau locul în care trăim.

În contextul mesajului, merită amintit exemplul unui catehet din Burundi. Yosefu Nyakazina s-a născut la începutul secolului al XIX-lea. Nu se ştie exact anul, pentru că în Africa este greu de stabilit data naşterii unui copil. Pe când era adolescent, i-a întâlnit pentru prima dată pe misionari la Buhonga. Atracţia pentru evanghelie şi pentru munca de caritate pe care o desfăşurau aceşti "străini albi" - aşa cum sunt numiţi mulţi misionari în Africa - a fost rapidă şi puternică, aşa încât Nyakazina a fost unul dintre primii tineri care a învăţat catehismul şi a devenit un colaborator preţios al misiunii. La vârsta de 16 ani a primit Botezul şi a făcut o alegere de viaţă extrem de importantă, aceea de a rămâne alături de misionari drept colaborator şi catehet. I-a ajutat pe preoţi să aprofundeze limba şi cultura locală kirundi; i-a însoţit ca traducător pe misionari în activitatea de evanghelizare; a fost un mare deschizător de drumuri în regiunile şi la triburile la care nimeni nu a avut curajul să meargă. Atunci când a fost întrebat dacă vrea să se facă preot şi să meargă în Europa să studieze, el a spus că e mai importantă munca pe care o desfăşoară local. A rămas până la sfârşitul vieţii un adevărat om al lui Dumnezeu, simplu, zâmbitor şi extrem de binevoitor, o punte de legătură între misionari şi cei care nu-l cunosc pe Dumnezeu.

Un frumos exemplu de viaţă! De multe ori, nici preoţii, nici oamenii învăţaţi nu pot face munca simplă şi plină de roade a unui om credincios şi dedicat lui Dumnezeu. A trăi latura misionară înseamnă a fi punte de legătură între oameni şi Dumnezeu, între cei care nu-l cunosc sau l-au uitat şi Biserică. Ajunge să spui: "Iată-mă, trimite-mă pe mine!", şi eşti misionar.