Simptome frecvente: cefaleea

În context larg, orice durere de cap se mai numeşte cefalee, indiferent dacă este localizată într-o anumită zonă sau dacă este extinsă la tot capul. Anumite caracteristici, istoricul pacientului, examenul clinic şi examenele paraclinice fac deosebirea între mai multe tipuri de cefalee, precum migrena şi cefaleea de tensiune - care sunt cefalee primare - sau diferite cefalee de cauză secundară. Cefaleea este unul dintre cele mai frecvente motive care îi determină pe pacienţi să apeleze la ajutorul medicului.

Cefaleea primară (migrena, cefaleea de tensiune) nu se asociază cu anomalii de structură ale creierului, astfel că examenul clinic, examenele imagistice şi examenele de laborator vor fi normale.

Migrena: la cele mai multe persoane, prima apariţie este în intervalul de vârstă 25-55 de ani. Caracteristici: frecvent interesează doar o jumătate a capului, persoana simte că îi pulsează capul, durerea este de intensitate moderată până la severă (creştere treptată a intensităţii), poate fi însoţită de aură - cel mai adesea aură vizuală, adică în câmpul vizual apar linii şerpuite sau în zig-zag, care încep în partea laterală, apoi avansează spre centrul privirii şi durează între 5 şi 60 de minute. Mai rar, aura poate fi senzorială - adică persoana simte amorţeală sau înţepături la nivelul feţei. Durerea de cap în migrenă poate fi însoţită de greaţă, vărsături, fotofobie (disconfort la lumină), fonofobie (disconfort la sunete puternice), slăbiciune musculară. Important pentru diagnostic este că durerea din migrenă se accentuează în timpul activităţilor fizice (când persoana se ridică din pat, când urcă scările) şi se ameliorează în timpul somnului. Criza durează 4-72 de ore. Din cauza fotofobiei, persoana cu migrenă preferă să stea în camere mai întunecate, cu draperiile acoperind ferestrele pe timpul zilei.

Cefaleea de tensiune: cea mai comună formă de cefalee primară, care afectează circa 21% din populaţie, fiind rezultatul stării de stres, anxietate, oboseală sau al posturii nepotrivite la birou. Spre deosebire de migrenă, cefaleea de tensiune apare prima dată în jurul vârstei de 25-30 de ani, având următoarele caracteristici: are intensitate mică până la moderată, este de tip muscular, cel mai des este bilaterală şi începe uneori în regiunea frontală (partea din faţă a capului), alteori în regiunea occipitală (partea din spate a capului), însă apoi cuprinde tot capul. Persoana descrie durerea ca o senzaţie de presiune, ca o bandă ce strânge capul. Se accentuează spre finalul zilei, nu este influenţată de activitatea fizică, nu este însoţită de greaţă sau vărsături, dar poate fi însoţită de fotofobie sau fonofobie (doar una dintre acestea) şi are o durată ce variază de la 30 de minute la 7 zile.

Cefaleea secundară este mult mai rară, fiind un simptom ce însoţeşte alte afecţiuni, astfel că la examinarea clinică a pacientului medicul va constata diferite anomalii, diagnosticul afecţiunii de bază fiind confirmat prin teste de laborator sau prin examinări imagistice. Debutul cefaleei este intens, atingând maximul de intensitate în secunde sau minute. Localizarea şi caracteristicile sunt variabile de la un episod la altul. Este important de stabilit dacă cefaleea este primară sau dacă este un simptom al unei afecţiuni, deoarece în acest caz tratamentul trebuie să se adreseze afecţiunii de bază (tumori intracraniene, glaucom, hipertensiune arterială, febră).

Tratamentul pentru cefaleele primare poate fi medicamentos, însă dieta echilibrată, mesele regulate, exerciţiile fizice (cel puţin 30 de minute pe zi), somnul suficient pe timpul nopţii (circa 8 ore), minimizarea stresului şi hidratarea (circa 1,5-2 litri de apă pe zi) vor contribui la prevenirea apariţiei acestor dureri.

Dr. Bianca Hanganu