Încredinţarea familiei Domnului

Intenţia de rugăciune pentru luna iulie

În ziua căsătoriei lor, tinerii, aşezaţi în faţa altarului, privesc cu bucurie la viaţa nouă de familie care li se deschide în faţă.

Ei au venit înaintea Domnului nu de gura părinţilor sau pentru că aşa li s-a spus că e bine, ci din convingere şi din îndemnul inimii de a trăi o viaţă întreagă alături de o singură persoană, având drept scop să o facă pe aceasta fericită. Însă ziua este atât de plină de agitaţie, oaspeţi, cadouri, urări, atât de multe elemente pe care mirii le primesc cu zâmbetul pe buze şi cu iubire în suflet!

Ceea ce nu poate prevedea un cuplu în ziua desăvârşirii sale este faptul că fericirea pe care o simte în această zi atât de specială, pentru care au existat multe pregătiri, nu este un dar gratuit, de la sine înţeles, ci rodul unei continue munci în echipă. Fiecare dintre cei doi trebuie să dea dovadă de implicare şi grijă constantă, punând astfel zilnic cărămidă peste cărămidă pentru desăvârşirea vieţii de familie. Dincolo de efortul lor există mult neprevăzut, încercări, boli, necazuri, care pot constitui motiv de poticnire. De aceea, e bine ca familia să nu fie singură; să nu se confrunte cu astfel de probleme fără sprijin din exterior. Soţii se au în primul rând pe ei, unul pe celălalt; dacă nu este suficient pentru a depăşi încercările, îi au pe naşi, pe cei apropiaţi sau pe membrii familiei, însă în primul rând îl au pe Dumnezeu. El este ajutorul de care cei căsătoriţi nu trebuie să uite, unicul care uneşte, alină, dă viaţă.

Ne rugăm în această lună pentru cei care încep o nouă viaţă împreună, pentru ca Duhul Domnului să le alimenteze iubirea şi să îi însoţească pe cale; pentru familii, mai ales pentru cele încercate, ca să aibă puterea şi curajul să înfrunte toate; pentru soţi, ca să se lase vindecaţi şi pătrunşi de Duhul Sfânt; pentru toţi cei cărora li se cere un sfat: ca să aibă înţelepciunea să contribuie la întărirea familiei, şi nu la destrămarea ei.

Ana Dura