Lumina Creștinului
  Introducere
  Ultimul număr
  Arhiva 2023
  Arhiva 2022
  Arhiva 2021
  Arhiva 2020
  Arhiva 2019
  Arhiva 2018
  Arhiva 2017
  Arhiva 2016
  Arhiva 2015
  Toți anii
  Căutare
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Viețile sfinților


adevăratele modele de viață se găsesc aici


 LUMINA CREȘTINULUI 
- Sanctuare -

Ein Karem

În partea de vest a Ierusalimului, de pe muntele Herzl se coboară câteva serpentine și se ajunge în vale, la Ein Karem. Coborând, în partea stângă se poate observa marele spital Hadassah, care găzduiește, în sinagoga spitalului, celebrele vitralii ale lui Marc Chagall.

O tradiție evreiască spune că de la Ein Karem s-ar fi tăiat piatra pentru construirea altarului templului din Ierusalim. Printre colinele împădurite se înalță zvelte turnurile a două biserici, ce amintesc de două evenimente biblice: nașterea sfântului Ioan Botezătorul și vizita sfintei Fecioare Maria la verișoara sa Elisabeta.

Numele Ein Karem nu apare în evanghelie, dar sfântul Luca vorbește de "ținutul muntos al Iudeii" când ne-o prezintă pe Maria, după Buna-Vestire, venind de la Nazaret la verișoara ei Elisabeta.

Pornind urcușul spre sanctuarul "Vizita Mariei", chiar în vale, lângă un minaret, se vede un izvor care poartă numele de "Izvorul Mariei". Conform unei tradiții, cele două femei s-ar fi întâlnit lângă acest izvor.

Pe locul bisericii de azi era o a doua casă a familiei soților Zaharia și Elisabeta. Ei s-au retras aici în timpul persecuției pruncilor nevinovați pentru a-l salva pe copilul Ioan. O primă biserică ar fi fost construită de sfânta împărăteasă Elena. Mai târziu, cruciații au înălțat o biserică având două etaje în amintirea Vizitei Maicii Domnului. Prin secolul al XIV-lea locul sacru era păzit de călugări armeni, dar în anul 1480 aceștia au fost expulzați de către musulmani.

În anul 1679 biserica era în ruine, dar călugării franciscani au obținut permisiunea de a cumpăra de la musulmani terenul și ruinele. Deși erau proprietari, abia în anul 1862 au obținut permisiunea de la autoritățile otomane să reconstruiască cripta de jos. În criptă se poate vedea o veche fântână și o piatră, sub formă de scoică, sub care se spune că a fost ascuns Ioan Botezătorul pentru a scăpa de furia soldaților lui Irod.

Deasupra intrării în criptă merită atenție un mozaic imens ce o arată pe Maria, călare pe un măgăruș, însoțită de îngeri, sosind la Ein Karem.

Biserica de azi, la nivelul superior, este opera arhitectului Antonio Barluzzi, care este autorul mai multor biserici monumentale din Țara Sfântă: Biserica Națiunilor, Tabor, Muntele Fericirilor, Dominus Flevit, Betania și altele. Biserica de la Ein Karem s-a construit între anii 1938-1955.

Între criptă și biserica mare mai este o capelă săpată în stâncă. În sanctuar impresionează mai întâi casetele de pe mozaicul pavimentului unde se pot vedea o mulțime de plante și animale, specifice zonei. Pe peretele mare din fața intrării (intrarea fiind din lateral) sunt cinci picturi de mari dimensiuni, care o reprezintă pe Maica Domnului în diferite intervenții de-a lungul istoriei: miracolul de la Cana Galileii, Conciliul din Efes (declararea dogmei Theotokos, ce înseamnă Născătoare de Dumnezeu, în anul 431), victoria de la Lepanto (în anul 1571) și apărarea dogmei Neprihănitei Zămisliri de către Duns Scotus. În a doua imagine este reprezentată Maria, ajutorul creștinilor, purtând o mantie imensă ce îi acoperă pe toți cei din jurul ei. Aici, la întâlnirea cu Elisabeta, Maria a intonat, conform Evangheliei după sfântul Luca, imnul Magnificat. Tocmai de aceea, pe zidul foarte înalt din fața criptei, începând din Anul Sfânt Marian 1954, se pot vedea plăci de ceramică pe care este inscripționat imnul Mariei în 47 de limbi, printre care și în limba română. Biserica "Vizita Mariei", ca majoritatea locurilor sfinte, este în grija și custodia părinților franciscani.

Din fața porții sanctuarului, pe colina din față, se vede un convent ("La Solitude") și un cimitir al Congregației "Notre-Dame de Sion". În centrul acestui cimitir se află mormântul co-fondatorului congregației, Alphonse Ratisbonne, iar în partea din vale este mormântul unei surori din România, cunoscută sub numele de "Sora Angelinca".

Pr. Iosif Dorcu



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul Misionar Diecezan

Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat