Subukia

În centrul statului african Kenya, la 210 km de capitala Nairobi, spre vest, se află sanctuarul dedicat Fecioarei Maria de la Subukia. Se situează pe teritoriul Diecezei Nakuru, chiar pe linia ecuatorului, într-o zonă de coline împădurite, la marginea satului cu acelaşi nume.

Ideea apariţiei acestui sanctuar aparţine primului cardinal de origine kenyană, Maurice Michael Otunga (decedat în anul 2003, căruia i s-a introdus cauza de beatificare) şi preotului Raphael S. Ndingi, devenit ulterior episcop de Nakuru.

Era în anul 1980 când se făceau pregătirile pentru vizita papei Ioan Paul al II-lea în Kenya (6-8 mai). În Conferinţa Episcopală s-a discutat despre un posibil sanctuar naţional în Kenya, dedicat Maicii Domnului. La 7 mai 1980, în timpul vizitei la Nairobi, papa a binecuvântat piatra fundamentală. În anul 1984 se reia discuţia şi i se cere episcopului de Nakuru, Raphael S. Ndingi, să găsească un loc potrivit în dieceza sa, deoarece aceasta este situată în centrul ţării şi era de dorit să fie uşor accesibil tuturor creştinilor din Kenya. Cardinalul Otunga propune denumirea oficială "Satul Mariei, Maica lui Dumnezeu" şi hotărăşte să fie situat în apropierea localităţii Subukia (adică "ridicătură de teren" în limba tribului Maasai). Prin urmare, s-au achiziţionat 100 de hectare de teren, iar la 9 mai 1991 s-a celebrat prima Liturghie pe locul viitorului sanctuar.

Lucrările sanctuarului au fost încredinţate Societăţii Misionare "Sfântul Patrik", iar un călugăr al acestei congregaţii, John Jones, a adus din Irlanda o statuie a Maicii Domnului.

Într-o sâmbătă de decembrie a anului 1991, în ajunul solemnităţii Neprihănita Zămislire, şeful de lucrări, voind să cureţe terenul de mărăcini, a observat că o parcelă era umedă. Săpând în partea mai joasă, a ţâşnit un izvor cu apă curată, care curge şi în ziua de azi. Pentru poporul credincios acesta era un semn ceresc, deoarece în zonă era deja o secetă prelungită, iar oamenii se chinuiau mult pentru apă. Mons. Cornelius Korir, episcop de Eldoret, a binecuvântat acest izvor, despre care se spune că are efecte miraculoase.

La 19 aprilie 1998, un grup de fanatici au incendiat statuia şi capela în care era adăpostită. La 12 august 1998, papa este înştiinţat de nunţiul apostolic, Giovanni Tonucci, că deja există sanctuarul de la Subukia şi că vor fi pelerinaje jubiliare pe tot parcursul anului 2000, iar papa a răspuns la 20 mai 1999 cu o frumoasă scrisoare de felicitare pentru noul sanctuar.

La 9 decembrie 2000, noua statuie a Mariei, sculptată în lemn de jacaranda (copac aflat în curtea nunţiaturii din Nairobi) de către un artist ugandez, Leonard Katete, a fost binecuvântată în prezenţa a 15 episcopi. Începând cu ziua de 5 octombrie 2006, custodia sanctuarului a fost încredinţată călugărilor Franciscani Minori Conventuali.

Pelerinii care ajung la Subukia găsesc aici sanctuarul, capela cu statuia Maicii Domnului şi Calea crucii. Văzut de sus, acoperişul apare ca o coroană cu 12 laturi (amintind de cele 12 stele din coroana Mariei), iar 12 piloni fac referinţă la apostoli. În interior încap 4.500 de persoane.

Spaţiul exterior, foarte generos, este potrivit pentru celebrările cu mari mulţimi de pelerini, care zilnic vin aici, iar la marile sărbători adesea sunt mult peste 20.000 de persoane. Fiind o zonă verde, împădurită, este foarte potrivită pentru rugăciune şi reculegere. Este cu adevărat un loc unde omul se întâlneşte cu Dumnezeu. Aici vin atât catolici, cât şi credincioşi ai altor denominaţiuni creştine.

Pr. Iosif Dorcu