Răspundem cititorilor

* Ne-au mai scris de sărbători: Galina P. Pajura (Bucureşti); Elena Dascălu (Iaşi); Surorile Terezine (Iaşi); Surorile "Sfântul Carol Borromeu" (Gioseni); Surorile "Slujitoarele Duhului Sfânt" (Roman); Surorile Franciscane (Huşi); Fundaţia Surorile Clarise (Brăila); Părinţii Asumpţionişti (Mărgineni); Părinţii Verbiţi (Cordun, Neamţ); Maria Elisabeta Niculescu (Constanţa); Viorica Făgărăşan şi Vasile Creţa (Bucureşti); Acţiunea Catolică (Iaşi); Ed. "Supergraph" (Bucureşti). Vă mulţumim pentru felicitările şi gândurile frumoase pe care ni le-aţi trimis.

* Emilia (e-mail). "Vă adresez o întrebare, eu sunt catolică, iar prietenul meu este ortodox. Noi ne dorim să ne păstrăm religia fiecare pe a lui aşa că ne-am gândit la o căsătorie mixtă, dar nu am găsit niciun preot care să ne spună cum se face o căsătorie mixtă. Îmi puteţi spune cum ar trebui să procedez? Mulţumesc!"

Cu privire la cele solicitate este necesar să luaţi legătura cu preotul de la parohia unde doriţi să faceţi căsătoria. Acolo vă înscrieţi, vă planificaţi căsătoria şi începeţi pregătirea. Vi se va solicita să aduceţi amândoi documente de la parohiile unde aţi fost botezaţi din care să rezulte că aţi fost botezaţi şi n-aţi mai fost căsătoriţi. Pentru că e vorba de o căsătorie mixtă, va trebui atunci când vă înscrieţi să faceţi o cerere către episcop în care să notaţi de ce doriţi căsătorie mixtă, după ce împreună cu logodnicul veţi lua la cunoştinţă de angajamentele unei căsătorii mixte pentru care veţi semna (în principal: libertatea pentru fiecare de a vă practica propria credinţă, Botezul şi educaţia în Biserica Catolică a viitorilor copii). Apoi veţi începe pregătirea religioasă în vederea căsătoriei care va consta, printre altele, în explicarea şi verificarea însuşirii adevărurilor de credinţă şi a principalelor rugăciuni, precum şi ce înseamnă taina Căsătoriei, ce presupune şi cum să vă pregătiţi din punct de vedere sufletesc pentru momentul Căsătoriei. Dincolo de toate acestea trebuie încă de pe acum atât dv. cât şi logodnicul dv. să începeţi să vă rugaţi pentru viitoarea dv. familie, de a vă lega viaţa şi de a vă însoţi mai mult cu Acela care a fondat Căsătoria şi care o binecuvântează. Dacă veţi avea şi alte nelămuriri nu ezitaţi să ne scrieţi. Vă dorim binecuvântare de la Domnul!

* I.G. (e-mail). "Am o întrebare. Anul acesta am cununia religioasă, iar eu împreună cu viitorul meu soţ am luat decizia de a avea o singură pereche de naşi, ei fiind de religie ortodoxă. Credeţi că e posibil să îi avem doar pe ei ca naşi fără să mai căutăm şi o pereche de naşi catolici? Vă mulţumesc anticipat!"

Întrucât la Căsătorie vorbim de martori, şi nu de naşi ca la Botez, pot fi şi credincioşi necatolici care să fie în ordine cu Căsătoria (la prima căsătorie) şi cu Biserica. Luaţi legătura din timp cu parohul unde veţi face Căsătoria şi informaţi-l. Vă dorim o căsătorie binecuvântată de Dumnezeu!

* Gheorghe Samoilă (e-mail). "Am primit de la CNSAS CD-ul cu cele trei dosare ale procesului penal intentat băieţilor, elevi în clasa a XI-a de la Liceul "Roman Vodă" din Roman, în anul 1959. Condamnaţi la ani grei de puşcărie pentru uneltire contra orânduirii socialiste etc., elevul Andrei Dâscă se detaşează de ceilalţi 7 colegi prin atitudinea lui de mărturisitor al credinţei sale catolice şi prin poziţia sa de apărător al demnităţii preotului persecutat Santa Antal. De asemenea, în volumul 3, volum ce cuprinde detenţia în puşcăriile de la Gherla, Jilava, Periprava etc., se poate vedea demnitatea cu care au suportat privaţiunile, dar şi starea lor precară de sănătate reţinută în fişele medicale, subponderali ca Andrei Dâscă, care ajunsese la 59 kg cu 1.72 m, un băiat cu stenoză mitrală, în tratament cardiac, altul cu o tumoră etc. Dâscă a fost supus şi la pedepse în închisoare, izolat câte 7 zile în celulă pentru nesupunere la nedreptăţile la care erau supuşi deţinuţii. Ştiu de la o persoană, fratele altui elev deţinut, că Andrei Dâscă la Gherla, parcă, s-a întâlnit cu deţinutul, viitorul acad. Alexandru Zub şi că într-o perioadă de slăbiciune fizică a lui Zub, Dâscă îi trimitea, pe sub uşa celulei, câte ceva din mâncarea lui. Din ceea ce mi-a spus văduva lui Dâscă, acesta a fost cunoscut foarte bine de către pr. Isidor Dâscă, actualmente paroh la Bacău, atunci când a ajutat mult la construirea bisericii din Vaslui, unde pr. Isidor era paroh în anii '80... Oare la Episcopie nu s-ar putea analiza şi cazul lui Andrei Dâscă? De ce nu ar putea ocupa şi el un loc de laudă în istoria Bisericii locale? Un adolescent care şi-a mărturisit credinţa când puţini o făceau, apoi un familist exemplar, un apropiat şi susţinător al Bisericii. La un moment dat, mi-a mai spus văduva lui, a fost ucenicul părintelui franciscan Demeter. Citind dosarul cu depoziţiile martorilor, la Andrei Dâscă am găsit un interogatoriu luat de securitate atât lui cât şi câtorva martori ai acuzării. Un martor, coleg de internat cu Andrei Dâscă, la internatul liceului din Roman, declara că Andrei Dâscă subestima realizările URSS în faţa capitalismului şi SUA, vorbea laudativ la adresa fostului rege Mihai, aducea argumente împotriva campaniei de defăimare a religiei catolice prin popularizare, în presa scrisă şi la radio, a cazului preotului Santa Antal (Anton), de la Miercurea Ciuc, închis pentru subminarea orânduirii populare şi viol contra minorilor, spunând că toată acuzarea era una mincinoasă ticluită pentru compromiterea şi închiderea preotului Santa. Cel mai mult m-a impresionat că acelaşi martor mai spunea că elevul Andrei Dâscă ţinea colegilor lui din clasă discursuri religioase, că-i îndemna pe colegii catolici de internat să se roage dimineaţa şi seara, înainte de culcare. Ce curaj să facă acest lucru în anul 1959! Iată acest citat. Martor Olăraşu V. Ioan, coleg cu Andrei Dâscă, Proces-Verbal de interogator luat de securitate, la data de 25.04.1959. «În cadrul liceului de băieţi nr. 1 unde a funcţionat anul trecut a fost un propagandist convins al acestui cult, ţinând diferite discursuri religioase în faţa clasei, prin care căuta să scoată în evidenţă superioritatea cultului catolic faţă de celelalte culte. Totodată obliga pe elevii catolici să facă rugăciuni seara la culcare şi dimineaţa înainte de a intra la ore». Pace şi bine!"

Vă mulţumim pentru cele relatate cu privire la Andrei Dâscă. Într-adevăr e un exemplu de mărturisire a credinţei şi de iubire faţă de cei aflaţi în nevoie. Au căutat să-i frângă aripile, un caz dramatic, aşa cum spuneţi. Dacă deja aţi adunat materiale şi mărturii despre el, ne gândim că în momentul de faţă cel mai în măsură să scrieţi despre el aţi fi chiar dv. Am fi onoraţi să vă publicăm studiul în publicaţiile noastre (Almanahul "Presa Bună" sau "Buletin istoric". Ce spuneţi?