S-au întâmplat în timpul comuniștilor...
În anul 1982, părintele Iosif Sescu, decedat anul acesta la 26 octombrie, a trecut prin mari necazuri, care i-au lăsat urme adânci pentru tot restul vieții, zdruncinându-i sănătatea. Câțiva comuniști din Ploscuțeni, în plină noapte, au voit să-l ucidă. Din documentele păstrate în arhivă, se pot descoperi cele întâmplate, precum și reacția credincioșilor în fața indiferenței autorităților civile care căutau să-i salveze pe făptași.
La cererea Arhiepiscopiei de București, la 6 martie 1982, părintele Iosif Sescu a făcut o relatare în care, printre altele, notează: "În ziua de 19/20 februarie 1982, în jurul orelor 24.30-01.10, două persoane răufăcătoare... au pătruns în casa parohială din satul Ploscuțeni, prin forțarea geamului din partea de răsărit a imobilului, unde nu locuia nimeni. [...] Din mărturisirea îngrijitoarei reiese că răufăcătorii au imobilizat-o în cameră, i-au pus căluș în gură și a fost lovită crunt la frunte, ochi, fosele nazale și la abdomen. I s-au legat și mâinile de către răufăcători. Când au adus-o aproape de inconștiență, au băgat-o brutal sub pat. Camera i-a fost răscolită. Transportată la Spitalul din Adjud, a primit primele îngrijiri, apoi, transportată la Focșani, a fost tratată. La 4 martie i s-a făcut ieșirea din spital. În continuare mai acuză dureri...
Răufăcătorii, terminând cu îngrijitoarea, au venit în camera preotului paroh și au bătut politicos în ușă. Deschizând, am văzut două persoane postate în ușă și [am auzit] o voce: "Lovește!" M-am aflat sub un ropot de lovituri la cap, dar palmele mâinilor au fost salvatoare că ele s-au umflat, având o vânătaie la ochiul drept și umflătură. [...] M-am refugiat sub masă, unde au continuat loviturile probabil cu alte obiecte dure: pietre colțuroase de la terasamentul CFR. Au încercat să mă asasineze vârând cuțitul sub masă. Mi-au produs o rană în dreptul inimii și apoi alte răni la cap. Văzându-mă în fața veșniciei, am rostit actul de căință cu glas tare. [...] Prin ceață am văzut că s-a aprins lumina și au părăsit camera... Am fost dus la spital pentru primele îngrijiri... S-a făcut anchetă. Urmărirea răufăcătorilor continuă".
Preoții Alois Fechet și Ștefan Erdeș au mers acolo în zilele de 21 februarie și 7 martie 1982. "Dânsul era într-o stare gravă - relatează pr. Alois Fechet -, bandajat la cap, cu multe vânătăi pe tot corpul. Sub masă era un lac de sânge de circa 0,80 m2. În ziua respectivă, părintele Sescu n-a putut să celebreze sfânta Liturghie solemnă de la ora 10.30. În camerele casei parohiale erau organe ale Miliției județului Vrancea care au făcut percheziție în tot imobilul timp de circa 5-6 zile".
"În ziua de 1 iunie 1982, relatează pr. Ștefan Erdeș, m-am deplasat la Parohia Ploscuțeni împreună cu pr. Silvestru Bejan, noul paroh de Ploscuțeni... Ajungând la Parohia Ploscuțeni în jurul orei 11.30, am găsit în preajma parohiei circa 180 de persoane, în majoritate femei, care au refuzat de dimineață să se urce în camioanele care trebuiau să le transporte la locul de muncă în agricultură, motivând: Ne-am făcut de râs, preotul nostru a fost bătut, aproape omorât, făptașul îl știm și lui nu i s-a întâmplat nimic. Să se facă dreptate! [...] Cu această ocazie, am aflat că de la 20 februarie femeile au strâns bani și au plătit un om care în fiecare noapte face de pază la parohie. La sugestia mea că nu este nevoie de așa ceva, au răspuns că vor face în continuare la fel, ba chiar vor dubla paza, așa ca să fie doi paznici".
Pr. Cornel Cadar