Poezie creștină
Anii trec ca norii
Anii trec ca norii, perii-ncărunțesc,
Vremurile-s altfel, totul e-n schimbare,
Zilnic se preface tot ce-i pământesc -
Numai Adevărul este-același soare.
Iarba se usucă, frunza cade iar,
Apa-și face vaduri, altele întruna,
Peste toate-n lume plânge-un "în zadar" -
Numai în iubire cântă-un "totdeauna".
Vara arzi în soare, iarna arzi în ger
Ce te-ncântă astăzi, mâine ți-e povară,
Toate-apasă duhul, toate-l strâng ca-n fier -
Numai conștiința sfântă e ușoară.
Toți sunt ca și tine: slabi și schimbători,
Cei aproape astăzi ți-s departe mâine
Oamenii, ca anii-s aburi trecători -
Numai Domnul singur neschimbat rămâne.
...Nu-ți lega de nimeni inima acum,
Ca să nu ți-o smulgă ruperea ce vine;
Leagă-ți-o de Domnul - lumea-i vis și fum,
Singur el rămâne veșnic lângă tine.
Traian Dorz