Emanuel: Cu noi este Dumnezeu (IX)

Cei din ultimele etape ale tinereţii (tomnaticii)

Realitatea vieţii de zi cu zi este ilustrată de numeroşii "sezonieri", începând cu bebeluşii, continuând cu copiii, adolescenţii şi cei din prima tinereţe (primăvara vieţii), până la 20 de ani, în ipoteza "tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte", străbătând alte patru etape de tinereţe a 20 de ani cu misiunile proprii fiecărei etape, până la centenarul normal, prognozat ştiinţific. Ceea ce ar depăşi acest prag, spre "vârsta biblică", poate fi considerat ca un "bonus", râvnit sau nu, depinde!

În orice etapă ne-am afla, ne îndreptăm gândul şi inima recunoscătoare spre iubirea milostivă a Tatălui nostru ceresc, pentru că el este cel care "ne face să întinerim mereu ca vulturul" (Ps 102,5b). Aceeaşi iubire milostivă a dispus întruparea Cuvântului veşnic în Emanuel, Isus, pe care "dreptul şi piosul Simeon", luminat de Duhul Sfânt, îl recunoaşte - atunci când Maria şi Iosif îl aduc în templul din Ierusalim - ca "lumină spre luminarea neamurilor" (Lc 2,32a); tot atunci şi tot acolo, profetesa Ana, înaintată în vârstă, "îl preamărea pe Dumnezeu şi vorbea despre copil tuturor celor care aşteptau eliberarea Ierusalimului" (v. 38).

Ne impresionează atenţia lui Isus, la începutul activităţii sale publice în Galileea, faţă de o persoană vârstnică, soacra lui Simon Petru, pe care o vindecă de febra care o cuprinsese. Sfântul evanghelist Marcu (1,29-31) ne relatează acest fapt: "Ieşind din sinagogă (din Cafarnaum), Isus a intrat în casa lui Simon şi Andrei, împreună cu Iacob şi Ioan. Soacra lui Simon zăcea la pat având febră, iar ei i-au vorbit îndată despre ea. El s-a apropiat şi, prinzând-o de mână, a ridicat-o. Atunci febra a lăsat-o şi ea a început să-i slujească".

Societatea, în ansamblul ei, iar Biserica în mod deosebit, însufleţită de caritatea creştină, au în vedere pe cei din etapele avansate ale tinereţii, care nu mai sunt obligate "să semneze condica prezenţei la muncă", organizând case deosebite în care să poată duce o viaţă decentă, asistată cu grija cuvenită. Emanuel îi inspiră şi pe asistenţi şi pe asistaţi cu iubirea sa.

P.A.D.