Emanuel: Cu noi este Dumnezeu (VII)

Gloria lui Emanuel, gloria Mariei, gloria noastră

De Maria numquam satis, obişnuiau să spună sfinţii părinţi ai Bisericii. "Despre Maria, niciodată nu s-a spus şi nu s-a scris îndeajuns", aşa cum nici despre Emanuel nu s-a spus, nu s-a scris şi nici nu se va scrie vreodată îndeajuns, pentru că este Dumnezeu adevărat şi om adevărat.

Pe tot parcursul anului liturgic sunt celebrate în cinstea preacuratei Fecioare Maria patru solemnităţi: 1 ianuarie, 25 martie, 15 august şi 8 decembrie; ca sărbători, avem datele de 2 februarie, 31 mai şi 8 septembrie, iar comemorări obligatorii sunt: Inima Neprihănită a Mariei, în prima sâmbătă după solemnitatea Inimii Preasfinte a lui Isus (data diferă), 15 septembrie, 7 octombrie şi 21 noiembrie. Afară de acestea, lunile mai şi octombrie sunt dedicate în întregime Mariei. Mai adăugăm toate primele sâmbete ale lunilor, închinate inimii neprihănite a Mariei, precum şi toate sâmbetele din timpul anului.

Apogeul cultului marian îl putem considera la 15 august, când sărbătorim ridicarea Maicii Preacurate cu trupul şi sufletul la cer, iar apoi, în ziua a opta, comemorarea Încoronării Mariei ca Regină (22 august). Alături de Emanuel, Fiul ei preaiubit, regele universului, Maria este mereu cu noi în calitate de "Maica milei, viaţa, mângâierea şi speranţa noastră". Aşa o salutăm şi ne încredem în ocrotirea şi mijlocirea ei: "Întoarce spre noi ochii tăi milostivi; iar după surghiunul acesta (în care ne aflăm pe pământ), arată-ni-l pe Isus, binecuvântatul rod al trupului tău!"

Având o atare mamă, bună şi puternică, suntem datori s-o respectăm şi s-o ascultăm în tot ce ne spune. Să ne amintim de intervenţia sa delicată în criza intervenită la nunta din Cana Galileii, când spune slujitorilor ("alergătorilor"): "Faceţi tot ce vă va spune (Isus)!" (In 2,5). El ne spune mereu: "Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie!" (Mc 1,15). Iar când ne-a învăţat cum să ne rugăm, ne-a spus: "Tatăl nostru, care eşti în ceruri, sfinţească-se numele tău! Vie împărăţia ta! Facă-se voia ta, precum în cer, aşa şi pe pământ!" (Mt 6,9-10).

"Părinte atotputernic şi veşnic, care pe neprihănita Fecioară Maria, Născătoarea Fiului tău, ai înălţat-o cu trupul şi sufletul la slava cerească, dă-ne, te rugăm, harul ca, tinzând pururi la cele de sus, să ne învrednicim a fi părtaşi de mărirea ei" (Rugăciunea Liturghiei solemnităţii).