Papa în Egipt

Sfântul Părinte a făcut o vizită apostolică în Egipt în perioada 28-29 aprilie, fiind al doilea papă care a vizitat această ţară, după sfântul Ioan Paul al II-lea în anul 2000.

Colocviul cu preşedintele Egiptului, vizita oficială la marele imam al moscheii Al Azhar, discursul adresat celor aproximativ o mie de participanţi la Conferinţa Internaţională despre Pace, printre care a fost şi Bartolomeu I, patriarh ecumenic de Constantinopol, întrevederea cu patriarhul Bisericii Copto-Ortodoxe, papa Teodor al II-lea, şi sfânta Liturghie catolică celebrată pe un stadion închis din Cairo, la care au participat circa 30.000 de credincioşi, au fost principalele momente din agenda călătoriei apostolice pe care papa Francisc a efectuat-o în Egipt.

Cu aproximativ două săptămâni înainte ca papa să facă această vizită, la Tanta şi Alexandria în Egipt au avut loc două atentate în două biserici creştine copte ortodoxe. La sfârşitul Liturghiei din Duminica Floriilor celebrată în Piaţa "Sfântul Petru", papa Francisc s-a rugat pentru victimele atentatelor săvârşite în Egipt. Incidentele din Duminica Floriilor nu a împiedicat vizita papei care a fost caracterizată de "ecumenismul sângelui", dat fiind că persecuţiile unesc astăzi pe creştinii de diferite confesiuni. Sfântul Părinte s-a prezentat mai mult ca un frate pentru papa copt Teodor şi un prieten pentru islamul care condamnă violenţa, decât ca un lider din Occident venit să invoce protecţie pentru minoritatea creştină.

În Egipt, creştinismul reprezintă o minoritate, iar aproape toţi creştinii aparţin grupului etno-religios al copţilor.

Din punct de vedere etimologic, denumirea de "copt" provine din cuvântul "gypt" sau "kypt", ca preluare şi deformare de către greci a cuvântului "egyptos" ("aivgupto"), şi care, iniţial, însemna egiptean. În prezent, cuvântul îl desemnează pe creştinul care aparţine Bisericii Copte (Egiptene). Începând cu secolul al V-lea, Biserica Coptă şi-a afirmat specificitatea, proclamându-şi completa autonomie, neacceptând hotărârile promulgate de Conciliul Ecumenic de la Calcedon din anul 451 d.C., adică faptul că în Isus Cristos sunt prezente două naturi, cea umană şi cea divină. Monofizismul adoptat de Biserica Coptă neagă natura umană din persoana lui Isus.

Biserica Catolică din Egipt este compusă din mai multe Biserici de rituri diferite: copt, greco-melchit, sirian, caldeean, armean, latin şi maronit. Dintre toate acestea, Biserica Catolică de rit copt reprezintă majoritatea, cu aproximativ 161.000 de credincioşi.

Majoritatea creştinilor din Egipt fac parte din Biserica Coptă Ortodoxă. Prima întâlnire între un papă şi un patriarh ortodox copt din Egipt a avut loc la 10 mai 1973. Cu acea ocazie, în Vatican, Paul al VI-lea şi Shenouda al III-lea au semnat o importantă "declaraţie" comună cristologică şi au demarat dialogul ecumenic bilateral între cele două Biserici.

Deşi astăzi este o ţară predominant musulmană, Egiptul a fost, vreme de secole, tărâmul unui creştinism înfloritor şi leagănul monahismului. După cucerirea arabă (641 d.C.), creştinii copţi, nu de puţine ori, şi-au mărturisit credinţa cu preţul vieţii.

Aceasta a fost cea de-a 18-a vizită apostolică a Sfântului Părinte papa Francisc în afara Italiei; următoarea va fi în perioada 12-13 mai la Fatima, în Portugalia.

Pr. Claudiu Bulai

* * *

Republica Arabă a Egiptului

Suprafaţa: 1.010.407 km²

Populaţia: 89.098.000 de locuitori

Capitala: Cairo

Religii: 90% musulmani (în special suniţi) şi creştini 10% (catolici 272.000, din care romano-catolici 45.000).

Organizarea Bisericii Catolice Latine: un vicariat apostolic, 16 parohii, 200 de preoţi, 7 diaconi permanenţi, 258 de călugări, 681 de călugăriţe,

Ziua naţională: 23 iulie (Ziua Revoluţiei - 1952)