Anii 1945-1948 (III)

În primul număr, apărut probabil în ianuarie 1948, se pot găsi: "Circulară prin care se vesteşte numirea noului episcop de Iaşi" (ep. Marcu Glaser), "Circulară de Crăciun 1947" (ep. Marcu Glaser), "Credinţa" (pr. Dumitru Herghelegiu), "Note biografice despre fratele Ieremia Valahul", "Episcopul Mihai Robu" (pr. Ioan Mărtinaş), "Cronica internă" (pr. Iacob Ferenţ), "Statistică de preoţi în America". Se anunţa că doi studenţi (Gheorghe Ciuraru şi Anton Bişog) la Bucureşti au primit subdiaconatul (28 decembrie 1947) prin mâinile arhiep. Alexandru Cisar, regele a abdicat etc.

"Cristos este învierea şi viaţa", apărut probabil în martie, cuprinde: "Hristos este învierea şi viaţa", "Credinţa" (pr. Dumitru Herghelegiu), Apostolatul unei victime necunoscute" (pr. Matei), "Măreţia Bisericii Catolice" (pr. Ioan Jicmon), "Inima lui Isus şi apostolatul" (Charles Parra), "Istoria bisericii şi a comunităţii catolice din Iaşi" (pr. Ioan Mărtinaş), "Palestina, Ţara Sfântă" (pr. Gaspar Bachmeier), "Cea mai frumoasă zi din viaţa mea", "Catolicii indieni şi independenţa Indiei", "Lichtenstein" (N.I.P.), "Despre devoţiune" (trad. D.V.), "Pe scurt (ştiri din Iaşi)".

Este posibil ca între cele două numere să mai fi fost unul, în februarie (primul număr are ştiri din decembrie 1947 şi din ianuarie 1948, cel de-al doilea: din martie 1948). Articolul "Credinţa" din "Cristos este învierea şi viaţa" precizează la început: "urmare", iar la final "urmează". Nu ştim dacă au urmat şi alte numere.

"Să dea Domnul ca cronica din anul acesta să fie cât mai îmbucurătoare şi plină de veşti fericitoare pentru poporul nostru", era notat la finalul "Cronicii" din "Hristos, lumina creştinului". Din păcate, lucrurile nu au stat aşa.

La 4 august 1948 este promulgată "Legea pentru regimul general al cultelor religioase din Republica Populară Română". Diecezele latine erau reduse la două, mulţi preoţi erau ameninţaţi şi intimidaţi, Seminarul şi mănăstirile închise, condiţii noi pentru publicarea până şi a calendarelor de perete, cenzura se cerea şi pentru pastoralele trimise în parohii. Articolele trebuiau trimise din timp pentru a primi aprobarea; în almanahuri trebuiau introduse date din istoria mişcării muncitoreşti internaţionale şi române, în calendarele de perete şi în almanahuri, sărbătorile legale şi naţionale. În aceste condiţii revista nu a mai apărut.

În decembrie 1948, autorităţile comuniste au procedat la naţionalizarea şi confiscarea Tipografiei "Presa Bună". În "Inventarul tuturor bunurilor (Episcopiei) pe anii 1920-1944", pr. Asaftei notează: "Tot inventarul "Presei Bune" a fost naţionalizat şi ridicat de la Beiuş de către autorităţile competente în decembrie 1948, comunicat nouă cu nr. 247 din 20 ianuarie 1949 de către Domeniul Episcopesc Român Unit din Beiuş, unde era depozitat". La 15 ianuarie 1949, Editura şi Tipografia "Presa Bună" precum şi "Lumina creştinului" au fost radiate din oficiu din registrul Camerei de Comerţ Iaşi, cu specificarea: "din lipsă de activitate".

S-a încheiat un capitol al istoriei revistei "Lumina creştinului", ca şi al celorlalte publicaţii din dieceză. A început timpul tăcerii, care avea să dureze peste patruzeci de ani. În anii de întuneric însă paginile revistei au luminat sufletul, au înălţat inima şi au adus mângâiere celor care le scoteau de pe unde erau ascunse pentru a le citi şi reciti.

Pr. Cornel Cadar