Torreciudad

În nord-estul Spaniei, în regiunea Aragon, într-o zonă excepţional de pitorească, pe vârful unei coline, domină sanctuarul marian Torreciudad. Numele provine de la un vechi turn de apărare ("turris civitatis"), ale cărui ruine mai pot fi văzute şi azi.

Istoria sanctuarului începe în anul 1084, când, în urma unei victorii asupra musulmanilor, creştinii au aşezat în acest turn o statuie a Maicii Domnului. Unii cercetători susţin că această statuie a fost venerată cu mult timp înainte de acest an, 1084. În anul 1100, după cucerirea teritoriului de către musulmani, Torreciudad pierde autonomia politică, dar va rămâne ca loc de pelerinaj pentru creştinii din preajmă.

În anul 1902, un copil în vârstă de câteva luni, al unei familii din localitatea Barbastro (la 20 km de Torreciudad), se îmbolnăveşte grav. Mama copilului începe o novenă către sfânta Fecioară de la Torreciudad. Spre sfârşitul novenei, medicul, care a venit să-l consulte pe copil, i-a spus tatălui: "Nu mai e nimic de făcut. Aceasta este ultima lui noapte". Şi a plecat. A doua zi a revenit şi a întrebat: "La ce oră a murit copilul?" Dar părinţii au răspuns: "Nu numai că nu a murit, dar e perfect sănătos".

Pe timpul cât copilul era bolnav, mama a promis că, dacă acesta se va vindeca, îl va duce în pelerinaj la Maica Domnului. Şi aşa a făcut: pe cărări înguste şi periculoase, printre arbuşti şi scaieţi, a urcat cu el în braţe până la capelă. Acest copil nu era altcineva decât sfântul Josemaría Escrivá de Balaguer de mai târziu. Ulterior, când mama lui, Dolores Albas (căsătorită Escriva), amintea de această întâmplare, spunea: "Dacă Maica Domnului te-a lăsat în această lume, copilul meu, e pentru ca tu să împlineşti lucruri măreţe, deoarece tu erai mai mult mort decât viu".

Mai târziu, Josemaría Escrivá de Balaguer a voit să-şi lase propria amprentă la acest sanctuar vechi şi a iniţiat construirea unuia mult mai măreţ şi mai frumos. Implorând ocrotirea Maicii Domnului, faţă de care avea o mare evlavie, a început să caute binefăcători pentru edificarea noului sanctuar. Lucrările au început în anul 1970, iar inaugurarea sanctuarului a fost în anul 1975.

Statuia Maicii Domnului de la Torreciudad, cu o vechime de peste 900 de ani, este o sculptură în lemn, de mici dimensiuni. Maica Domnului, în poziţie şezând, ţine pruncul în braţe pe genunchi, şi amândoi au privirea înainte. Ulterior tronul şi hainele Mariei şi ale pruncului au fost aurite.

Ansamblul sanctuarului este o adevărată capodoperă a arhitectului Heliodor Dols şi se remarcă prin varietatea de forme realizate cu un element de construcţie de bază: cărămida. Atât în interior cât şi în exterior nu sunt alte finisaje, peste tot fiind doar cărămidă aparentă. Arhitectul foloseşte, cu multă artă şi creativitate, elemente de construcţie tradiţionale în Aragon.

Elementul principal din sanctuar îl constituie marele panou (înalt de 14,5 metri şi lat de 9,5 metri) din altar. Aici sunt sculptate pe margine şapte scene din viaţa sfintei familii, iar în centru este tabernacolul, numit şi "oculus eucharisticus", un crucifix şi statuia sfântă. Sunt sculpturi de mare valoare artistică, realizate în alabastru de artistul Jean Mayné.

Mai pot fi vizitate aici: Capela Sfântului Sacrament, Cripta Confesionalelor, mai multe capele (cu mozaicuri dedicate sanctuarelor de la Loreto, Zaragoza şi Guadalupe), capela cu imagini şi statui ale Mariei de la foarte multe sanctuare din lume, culoarele cu misterele sfântului Rozariu, reprezentări ale durerilor şi bucuriilor sfântului Iosif, vechea capelă şi Calea crucii.

Fericitul Alvaro de Portillo (beatificat la 27 septembrie) i-a spus arhitectului: "Cu umil material pământesc, aţi realizat un lucru dumnezeiesc".

Pr. Iosif Dorcu