Impresii despre ep. Anton Durcovici (II)

În urma concursului lansat în revista "Lumina creştinului", au ajuns la redacţie impresii care încearcă să răspundă la întrebarea: Ce v-a impresionat mai mult la Liturghia de beatificare a ep. Anton Durcovici, celebrată la Iaşi în ziua de 17 mai? Câteva dintre ele le redăm aici.

- "Cel mai mult m-a impresionat momentul când corul a aclamat atât de solemn Amin (Aşa să fie), după dezvelirea icoanei, urmat de imnul Fericite Anton Durcovici. Cântând imnul împreună cu corul, am simţit o bucurie enormă ştiind că se bucură şi el împreună cu noi de acest mare triumf. De asemenea, numărul foarte mare de credincioşi a fost impresionant. Şi organizarea evenimentului a fost "ca la carte". Mulţumim, fericite Anton Durcovici, pentru exemplul de sacrificiu pe care ni l-ai dat!" (Andreea-Maria Cojan, Nisiporeşti)

- "Pe mine m-a impresionat mai mult la Liturghia de beatificare faptul că au venit mulţi preoţi catolici, greco-catolici, ortodocşi şi episcopi din alte ţări care s-au bucurat împreună cu noi că episcopul nostru Anton Durcovici a fost beatificat şi va fi sărbătorit ca fericit la 10 decembrie, ziua când a trecut la Domnul". (Iulian Amartinese, Oţeleni)

- "În luna mai, lună închinată sfintei Fecioare Maria, am încercat să-i oferim zilnic un buchet de trandafiri sub forma unui Rozariu. În această lună am avut şi ziua beatificării ep. Anton Durcovici care cu atâtea mii de trandafiri oferiţi de atâtea mii de oameni lui Dumnezeu prin mijlocirea sfintei Fecioare Maria a făcut ca ziua de 17 mai să fie o zi de neuitat, o zi foarte deosebită pentru mine. A fost o zi pe care nu o pot descrie în cuvinte. Vă mărturisesc că a fost primul pelerinaj la care am participat. Am aşteptat cu nerăbdare această zi şi pentru aceasta m-am pregătit intens. Am citit tot ce am găsit despre ep. Anton, iar preoţii din parohie ne-au vorbit mult despre viaţa episcopului martir... Când am intrat pe stadion am simţit o bucurie imensă, am plâns de bucurie, o fericire magnifică, nu găsesc cuvinte să exprim ce am simţit, cuvintele sunt prea sărace (pe lună să fi ajuns nu simţeam la fel), iar în acea clipă mi-am dorit ca toţi cei prezenţi să simtă la fel. Îi mulţumesc lui Dumnezeu şi sfintei Fecioare Maria pentru clipele pe care le-am trăit acolo. Corul a fost magnific, felicitări celor care i-au pregătit. Voluntarii au fost foarte binevoitori, felicitări celor care i-au instruit, parcă erau îngeri care ne conduceau spre farul de lumină ce avea să se îndrepte spre cer. Eu aşa cred că s-a întâmplat, de pe stadion s-a îndreptat un far de lumină, bucurie şi mulţumire către Dumnezeu. Iar Dumnezeu ne-a răspuns ca de obicei cu iubirea sa mare prin razele fierbinţi ale soarelui, şi un alt semn că era printre noi este acela că ne-a adus câte o adiere de vânt şi câte o umbreluţă sub forma unui norişor... Mulţumesc tuturor acelor care au pus suflet la această sărbătoare şi-l rog pe bunul Dumnezeu să-i răsplătească pe toţi. Doresc să vă mulţumesc pentru "lumina" pe care ne-o transmiteţi lună de lună prin această revistă". (Gabriela Mărtişcă, Pildeşti)