Figuri ilustre. Avocat Victor Ambăruş

Aflat la conducerea revistei "Lumina creştinului", în perioada 1941-1945, pr. Dumitru Herghelegiu a avut ca principal obiectiv editorial sporirea calităţii şi diversificarea tematică a articolelor găzduite de revistă, prin atragerea spre colaborare a unui grup de tineri intelectuali catolici: Zoe Haşdeu, Charlotte Sibi, Iosif E. Naghiu, Emanoil Florens, Victor Ambăruş şi alţii. Între aceştia s-a evidenţiat Victor Ambăruş, originar din Huşi (s-a născut la 8 mai 1919), care în perioada 1931-1939 a urmat cursurile Seminarului "Sfântul Iosif" din Iaşi, iar între anii 1939 şi 1940 pe cele ale Academiei Teologice din Alba-Iulia.

În anul 1940, din motive medicale se retrage, înscriindu-se ulterior la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Cuza Vodă" din Iaşi, pe care a absolvit-o în septembrie 1947.

A debutat în revista "Lumina creştinului" în numărul aferent lunii octombrie 1941, cu articolul Salvat prin puterea Rozariului (traducere). În numărul următor a publicat povestioara intitulată De ziua morţilor, iar în numărul din decembrie 1941 articolul Noapte de vis, despre bucuria Crăciunului.

În contextul celui de-al Doilea Război Mondial, în anul 1942 va publica articole mobilizatoare, precum Părinţi creştini, luaţi aminte! (februarie), care reprezenta un omagiu adus familiei, considerată drept izvorul tuturor bucuriilor şi fericirii, respectiv articolul Bucuria crucii.

În acelaşi an a publicat articolele O scrisoare adresată Maicii Domnului (traducere), respectiv Ajutaţi misiunile (octombrie). În anul 1943 a publicat un singur articol intitulat Chemarea Domnului (septembrie), în cadrul căruia îşi exprima bucuria participării, seară de seară, la devoţiunea din luna mai în cinstea sfintei Fecioare Maria. În numerele din februarie şi martie 1944, respectiv în numărul comun din ianuarie-februarie-martie 1945, Victor Ambăruş a publicat, în traducere, fragmente din lucrarea abatelui Louis-Gaston de Segur, Reponses courtes et familieres aux objections les plus repandues contre la religion.

De asemenea, în numărul din martie 1944 al revistei, a publicat povestioara Sfântul Iosif, mijlocitorul unei morţi bune, iar în numărul următor, articolul intitulat Suferinţă şi bucurie, în care exprima gânduri şi reflecţii înălţătoare ocazionate de sărbătoarea pascală.

În cuprinsul unor medalioane publicate în revistele Glasul nostru şi Buletin istoric, pr. prof. dr. Anton Despinescu i-a adus un omagiu avocatului creştin Victor Ambăruş, menţionând următoarele: "Zestrea culturală umană şi creştină dobândită în anii de seminar a folosit-o sârguincios, sporind-o. Venea deseori la Seminar, pe Copou, pentru "cărţi bune" de lectură spirituală. S-a implicat personal în traduceri din limba franceză şi din limba germană, precum "Pătimirile Domnului nostru Isus Cristos descoperite Ecaterinei Emerich", "Apariţiile Maicii Domnului la Lourdes" şi "Stigmatele Terezei Newmann"".

Totodată, pr. Anton Despinescu a fost impresionat şi de devotamentul familial al lui Victor Ambăruş, care în testamentul său, redactat în anul 1981, îşi exprima ultima dorinţă: "A muri în harul Domnului, protejat de preasfânta Fecioară Maria şi de sfinţii săi dragi (...) Pe copiii mei îi rog să nu uite făgăduinţele de la Botez, de la prima sfântă Împărtăşanie, de la Căsătorie, de a duce o viaţă creştină pe toate planurile, s-o respecte şi s-o iubească pe mama lor, să nu o uite, să nu o neglijeze (...) Îi rog să se respecte şi să se iubească între ei".

Victor Ambăruş a murit la 26 august 1983, după o "viaţă zbuciumată (...) dar pătrunsă de credinţă creştină profundă". Rămâne, în istoria Bisericii noastre locale, una dintre figurile ilustre ale laicatului catolic, pe a cărui cruce de mormânt, din propria dorinţă, sunt scrise cuvintele: "Victori victor in terris victoriam aeternam in coelis dona Domine" ("Lui Victor cel învingător pe pământ, dă-i, Doamne, victoria veşnică în ceruri").

Dr. Dănuţ Doboş