Un papă apropiat de tineri
În ochii și inimile cardinalilor, care, după moartea lui Ioan Paul al II-lea, se pregăteau să-l aleagă pe cel de-al 265-lea succesor al lui Petru, sunt încă imprimate imaginile funeraliilor lui Karol Wojtyla, papa care timp de 27 de ani a condus cu neclintit curaj barca lui Petru. S-a observat atunci că tocmai colaboratorul său cel mai apropiat celebra funeraliile, iar acum Liturghia care precedă deschiderea conclavului părea ca o trecere ideală a consemnelor. Senzația a fost confirmată în ziua următoare la încheierea conclavului, urmat imediat, în seara zilei de 19 aprilie, de anunțul alegerii noului papă prin formula: "Annuntio vobis, gaudium magnum, habemus papam!".
Noul papă este cardinalul Joseph Ratzinger, devenit Benedict al XVI-lea. Primele sale cuvinte indică în același timp stilul și prin aceasta calitatea persoanei și totodată o viziune a ministerului său: "Dragi frați și surori, după marele papă Ioan Paul al II-lea, domnii cardinali m-au ales pe mine, un simplu și umil lucrător în via Domnului" (19 aprilie 2005). Încă de la primii pași, s-a delineat profilul unui "păstor blând și ferm" care cu umilință slujește adevărul evanghelic, cum spune și motoul său episcopal: Cooperatores veritatis.
Subliniază aceasta la Liturghia pentru început de pontificat, duminică, 24 aprilie 2005, în prezența a peste trei sute de mii de persoane aflate în Piața "Sfântul Petru". La omilia întreruptă de aplauze de 37 de ori, papa explică succint programul său de pontificat: "Adevăratul meu program de guvernare este acela de a nu face voința mea, de a nu urmări ideile mele, ci de a mă pune împreună cu toată Biserica, în ascultarea cuvântului și voinței Domnului și a mă lăsa călăuzit de el, încât el să fie acela care conduce Biserica în acest ceas al istoriei noastre".
Cine crede nu este niciodată singur - spune papa, amintind că "Biserica este vie. Biserica este tânără" deoarece "poartă în sine viitorul lumii".
Pare providențial, în acest sens, faptul că prima călătorie internațională a noului papă, programată de predecesorul său, este tocmai o Zi Mondială a Tineretului, și în plus, chiar în Germania, țara sa natală. La Köln, un milion de tineri s-au rugat cu papa într-o impresionantă reculegere la veghea de adorație euharistică. Tinerii se vor regăsi cu papa și la Sydney, în Australia în anul 2008, și apoi la Madrid, în 2011.
I-a îndemnat să nu se rușineze că sunt catolici și le-a amintit că "numai de la Dumnezeu vine adevărata revoluție", cea a iubirii. Și ce sunt aceste ZMT pentru Benedict al XVI-lea? A destăinuit-o la bordul avionului în zbor spre Madrid: "Aș zice că aceste ZMT sunt un semnal, o cascadă de lumină; dau vitalitate credinței, prezenței lui Dumnezeu în lume și creează astfel curajul de a fi credincioși" (18 august 2011).
Dar pentru aceasta e nevoie ca tinerii catolici să fie gata de a păși împotriva curentului în comparație cu modelele de moment și stilurile de viață dominante.
De altfel, Benedict al XVI-lea a avertizat împotriva relativismului care nu recunoaște nimic definitiv și lasă ca ultimă măsură doar propriul eu cu plăcerile de moment. În raport cu societatea, a subliniat rolul unei "laicități pozitive" care valorizează dimensiunea religioasă. A instituit în 2010 un departament pentru noua evanghelizare în scopul de a combate "eclipsa de Dumnezeu" în țările de veche tradiție creștină.
Întâlnește artiștii în Capela Sixtină și lansează ideea despre "Curtea Neamurilor", inițiativă realizată de dicasterul culturii: "La dialogul cu religiile trebuie să se adauge azi mai ales dialogul cu cei pentru care religia este un lucru străin, cărora Dumnezeu le este necunoscut și care, totuși, nu ar vrea să rămână pur și simplu fără Dumnezeu, dar să se apropie de el cel puțin ca necunoscut" (21 decembrie 2009).
Mare simpatizant și cunoscător al sfântului Augustin, este convins că "opțiunea creștină" este "și azi cea mai rațională și cea mai umană". Credința trebuie să fie însoțită de o mare încredere în rațiune. În acest sens - în martie 2006 - vorbind parlamentarilor din Partidul Popular European, Benedict al XVI-lea identifica trei situații urgente, în special pentru omul occidental: tutelarea vieții, apărarea familiei, libertatea educativă. Este vorba de valori "nenegociabile" și nu din motive confesionale, ci întrucât înscrise în însăși natura umană și de aceea comune întregii umanități".
(După Radio Vatican)