Din istoria revistei
Începuturile (II)
În toamna anului 1911, pr. Anton Gabor (1883-1936) se întoarce de la Innsbruck (Austria), unde își luase doctoratul în teologie, cu o teză în dreptul canonic. A fost numit imediat profesor la Seminar. El va prelua ideea publicării unei reviste de la pr. Iosif Malinovski.
La Bacău din anul 1903 apărea, sub îngrijirea părinților franciscani, "Calendarul catolic". Pr. Anton Gabor descrie împrejurările în care intră în contact cu această publicație și cum ia primele lecții de jurnalism chiar de la pr. Malinovski: "Școala publicisticei o începusem sub direcțiunea Sfinției sale îndată ce m-am întors de la studii în următoarele împrejurări. Părintele Andrei Florea, actualul paroh de Grozești, pe atunci vicar la Bacău, făcându-ne o vizită la Seminar, se pronunță mâhnit, că pe anul 1912 nu mai tipărește Calendarul catolic, deoarece nu mai este vreme. Am stăruit pe toate căile să nu facă un asemenea lucru, fiindcă ar fi păcat. Totodată i-am propus colaborarea, pe cât ne va fi cu putință. În sfârșit și-a dat consimțământul și, trimețându-mi de la Bacău o parte din manuscris, am început tipărirea calendarului la Iași. Ca vicar general a Eparhiei, pr. Malinowski avea censura cărților și așa am ajuns în contact cu dânsul. Într-un chip cruțător mă făcea atent asupra tuturor greșelilor de limbă, asupra construcțiunilor frazei și așa mai departe, iar eu, dându-mi seama de vastele lui cunoștințe, mă supuneam, deși nu mă convingeam totdeauna".
În acest context, află de la pr. Malinovski despre planul vechi al publicării unei reviste și despre mijloacele puține de a duce la împlinire un asemenea plan. În lunile următoare se conturează gândul de a duce mai departe ideea publicării revistei: "În noembrie al aceluiaș an (1912) îi comunic planul de a începe cu 1 ianuarie următor tipărirea revistei Lumina creștinului. La început se cam temea, dar când i-am arătat hotărârea tare de a-mi aduce la îndeplinire planul, mi-a dat îndrumările și sfaturile trebuincioase pentru această grea întreprindere. Pe lângă câțiva alți confrați, părintelui Malinowski îi datoresc cel mai mare sprijin în începerea acestei reviste".
La fel cum a procedat odinioară pr. Malinovski, în decembrie 1912 pr. Gabor începe prin a se adresa preoților și credincioșilor din Diecezele de Iași și de București, comunicându-le intenția de a începe publicarea revistei. Nu a primit decât 18 cereri pentru abonament. Nu s-a descurajat. Și-a propus să pornească la drum invers: mai întâi să scoată revista și apoi să vadă reacția cititorilor. Pe cheltuiala proprie, în ianuarie 1913, cu aprobarea și binecuvântarea episcopului Nicolae Iosif Camilli, scoate primul număr din Lumina creștinului, în 16 pagini, format mic.
La finalul lunii decembrie 1912 revista era tipărită. La 30 decembrie 1912, trimite un exemplar arhiepiscopului Raymund Netzhammer. În scrisoarea care însoțește revista trimisă, pr. Gabor își exprimă greutățile, îngrijorările, dar și bucuria: "Am deosebita plăcere că după oarecari greutăți vă pot trimite numărul întâiu al foii catolice Lumina creștinului. Vă rog, Înalt Prea Sfințite, să îl primiți cu aceiaș inimă cu care vi se trimite. Înainte de toate, vă rog cu cel mai profund respect de a-mi acorda binecuvântarea mie și acestei neînsemnate foi, pentru ca lucrul început să poată urma cursul său înainte spre binele catolicilor. De binecuvântarea lui Dumnezeu prin mâinile Prea Sfinției Voastre am nevoie într-un chip cu totul deosebit. În locul al doilea, vă rog din inimă să ne ajutați atât cu prețiosul sfat al Înalt Prea Sfinției Voastre, cât și cu alte mijloace pe care le veți crede de cuviință. Vă rog mai departe, Înalt Prea Sfințite, să fiți blând în judecata acestei foi, în starea ei actuală. Erau multe greutăți și de aceea cu mare sforțare am voit să apară odată numărul întâiu, apoi la celelalte se vor face îndreptările cuvenite".
Sublinierea cuvântului "odată" poate să ducă cu gândul la nerăbdarea de a vedea primul număr tipărit, dar și la eforturile depuse.
Pr. Cornel Cadar