Benedict al XVI-lea a renunţat la pontificat

Benedict al XVI-lea a părăsit pontificatul la 28 februarie şi a cerut să se stabilească un conclav pentru alegerea succesorului. A anunţat acest lucru personal, în limba latină, la Vatican, la 11 februarie, în timpul consistoriului pentru canonizarea martirilor din Otranto: "Cu deplină libertate, declar că renunţ la slujirea mea de episcop de Roma, succesor al sfântului Petru". Papa a explicat că resimte povara misiunii, că a meditat îndelung această decizie şi că a luat-o pentru binele Bisericii.

"Iubiţi fraţi - le-a spus papa cardinalilor - v-am convocat la acest consistoriu nu numai pentru cele trei canonizări, ci şi pentru a vă comunica o decizie de mare importanţă pentru viaţa Bisericii. După ce mi-am examinat în repetate rânduri conştiinţa în faţa lui Dumnezeu, am ajuns la certitudinea că puterile mele, din cauza vârstei înaintate, nu mai sunt potrivite pentru a exercita în mod adecvat ministerul petrin".

"Sunt foarte conştient - a adăugat - că acest minister, prin esenţa sa spirituală, trebuie să fie îndeplinit nu numai cu faptele şi cuvintele, ci nu mai puţin suferind şi făcând rugăciune. Totuşi, în lumea de astăzi, supusă la rapide schimbări şi agitată de probleme de mare relevanţă pentru viaţa credinţei, pentru a conduce barca sfântului Petru şi a vesti evanghelia, este necesară şi puterea atât a trupului, cât şi a sufletului, putere care, în ultimele luni, în mine s-a diminuat în aşa fel încât trebuie să recunosc incapacitatea mea de a administra bine slujirea încredinţată mie".

Joseph Ratzinger, 85 de ani, a devenit papă la 19 aprilie 2005, fiind succesorul lui Karol Wojtyla (Ioan Paul al II-lea). Născut la 16 aprilie 1927, la Marktl am Inn, Bavaria (Germania), Benedict al XVI-lea a fost cel de-al 265-lea papă din istoria Bisericii Romano-Catolice şi primul papă de origine germană după 482 de ani. Înainte de 19 aprilie 2005 cardinalul Ratzinger a fost decan al colegiului cardinalilor, prefect al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei şi preşedinte al Comisiei Pontificale Teologice Internaţionale.

În istoria Bisericii au mai existat şi alte retrageri ale papilor. Ponţian a demisionat în anul 235 pe când era arestat şi trimis la minele de sare, Silvestru al III-lea în anul 1045 s-a retras în propria dieceză. În acelaşi an, papa Benedict al IX-lea s-a retras în favoarea lui Grigore al VI-lea. Celestin al V-lea, ales papă în anul 1294, s-a retras după cinci luni, motivând că era prea bătrân, bolnav şi nepotrivit pentru această misiune. Ultimul papă care s-a retras a fost Grigore al XII-lea, care a renunţat la pontificat în anul 1415.

În seara zilei de 28 februarie, Benedict al XVI-lea a plecat la Castelgandolfo, unde va rămâne în jur de două luni, timpul necesar pentru renovarea mănăstirii de clauzură din cetatea Vaticanului, spaţiul în care îşi va duce viaţa retrasă în studiu şi rugăciune.

Din 28 februarie, ora 20.00 (ora Italiei), a început perioada scaunului vacant. În acest timp un rol important îl au cardinalul camerlengo Tarcisio Bertone şi cardinalul Angelo Sodano, decanul Colegiului Cardinalilor. În zilele următoare (nu mai mult de 20 de zile), cei 117 cardinali, care nu au împlinit 80 de ani (61 europeni, 19 latino-americani, 14 nord-americani, 11 africani, 11 asiatici şi 1 din Oceania) se vor reuni în Capela Sixtină pentru a desemna un nou papă, cel de-al 266-lea.

Fumul alb de la soba din Capela Sixtină, în care vor fi arse voturile, va anunţa alegerea noului papă. Se speră ca în Duminica Floriilor (24 martie), noul ales să celebreze Liturghia în Piaţa "Sfântul Petru".

Pr. Cornel Cadar