Curier juridic

- Leontina Pop (Iaşi). "De la părinţii mei am moştenit o suprafaţă de teren care este în indiviziune cu fraţii mei. Între noi nu există neînţelegeri, doar că doi dintre fraţii mei sunt plecaţi în străinătate şi nu pot veni în ţară pentru perfectarea actelor la notariat. Am fost sfătuită să promovez o acţiune la instanţă, dar această acţiune mi-a fost respinsă ca prematur introdusă întrucât nu m-am adresat mai întâi notariatului. Pot să promovez o nouă acţiune?"

Conform dispoziţiilor din Codul civil, nici o persoană nu poate fi obligată să rămână în indiviziune şi poate să ceară ieşirea din această stare şi atribuirea lotului ce i se cuvine. În condiţiile în care părţile se înţeleg şi ajung la o învoială atât cu privire la suprafeţe, cât şi cu privire la loturi, atunci ieşirea din indiviziune se face prin notariat, în cadrul unui partaj voluntar. În situaţia în care părţile fie nu se înţeleg, fie nu există posibilitatea ca unul sau mai mulţi moştenitori să se prezinte la notariat, atunci partea interesată se poate adresa instanţei de judecată în cadrul unui dosar de partaj succesoral şi ieşire din indiviziune, cu condiţia de a efectua o procedură prealabilă la notariat, sub sancţiunea respingerii acţiunii ca prematur introdusă. Astfel, înainte de a promova acţiunea la instanţă, reclamantul se va adresa unui birou notarial pentru a-i elibera o încheiere cu privire la verificarea evidenţelor succesorale prevăzute de Codul civil. Această dovadă se va anexa la cererea de chemare în judecată.

Având în vedere aceste dispoziţii legale, veţi putea promova o altă acţiune pe rolul instanţei de judecată la care să ataşaţi dovada îndepliniri procedurii prealabile. Acţiunea urmează a fi timbrată cu taxă de timbru, alta decât cea stabilită şi achitată de dv. în primul dosar. În cadrul dosarului de partaj succesoral urmează să solicitaţi instanţei de judecată efectuarea unei expertize topometrice care să individualizeze suprafeţele de teren pe care doriţi să le partajaţi şi împărţirea în loturi conform posesiei şi dorinţei fiecărui moştenitor. În condiţiile în care există neînţelegeri cu privire la atribuirea loturilor, instanţa de judecată va hotărî ţinând cont de dispoziţiile art. 673 indice 9 cod procedură civilă care prevede că "la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unul dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, a făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea".

- D. Diaconu (Bacău). "În anul 2001 mi-a fost eliberat titlul de proprietate pentru suprafeţele de teren pe care le-au deţinut părinţii mei anterior colectivizării. (...) În cursul anului 2012 am fost dat în judecată de un văr de-al meu pentru constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate emis pe numele meu. Este posibil ca după atâţia ani să-mi fie contestat dreptul meu de proprietate?"

Nulitatea absolută a unui act juridic, în cazul dv. a titlului de proprietate, poate fi invocată oricând de orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său. Legea consideră că o nelegalitate dintr-un act juridic nu poate fi acoperită prin trecerea timpului, putându-se cere oricând desfiinţarea actului. De menţionat însă că nu orice nelegalitate este sancţionată cu nulitatea absolută, ci doar cele strict prevăzute de lege. Unele greşeli sunt sancţionate cu nulitatea relativă care poate fi invocată într-un termen de trei ani.

În cauzele care au ca obiect constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate, instanţele de judecată solicită de la comisia locală de aplicare a legii 18/1991, precum şi de la comisia judeţeană de aplicare a legii 18/1991, documentaţia care a stat la baza eliberării titlului de proprietate pentru a verifica dacă persoana era îndreptăţită sau nu la reconstituirea dreptului de proprietate pentru acel teren.

Av. Mihaela Ciobanu