Din istoria revistei (VIII)

Anii 1919-1920

Revista se reia în 1919, an în care se notează despre activitatea şi moartea pr. Iosif Malinowski, acela care a făcut primele demersuri pentru apariţia unei publicaţii catolice (februarie), despre Orfelinatul Catolic de Fete de la Hălăuceşti, moartea fondatorului revistei "Viaţa", pr. Graţian Carpati. Numărul din august anunţă că de la începutul lunii iunie 1919, în catedrala din Iaşi, s-a pus o statuie a preasfintei inimi a lui Isus: "În piedestal este o cutie cu inscripţia: Pentru presa catolică. Îndemnăm pe scumpii noştri credincioşi să ajute cu obolul lor această operă a presei catolice şi să se roage ca preasfânta inimă a lui Isus să binecuvânteze şi să ajute pe aceia care lucrează la compunerea şi răspândirea cărţilor scrise în duh creştin catolic".

În decembrie 1919, într-un articol intitulat "Încă un an", pr. A. Gabor face un bilanţ al activităţii: "Sunt 7 ani de când întâiul număr al acestei reviste a văzut lumina zilei. În cuvântul de introducere de atunci ne propuneam drept ţintă pe însuşi Mântuitorul Isus Cristos care a zis despre sine că este "lumina lumii". Cei care au urmărit fără întrerupere "Lumina creştinului" pot să dea mărturie că ne-am ţinut de cuvânt". Părintele speră că abonamentele vor creşte, că mulţi vor deveni apostoli ai presei şi se bucură de faptul că a fost încurajat de un cunoscător al presei, pr. Clement Dimitireff, care a vizitat redacţia la 26 noiembrie / 9 decembrie 1919.

Începând cu anul 1920, revista devine tot mai interesată de ceea ce se întâmplă în spaţiul greco-catolic, ea fiind citită şi în Transilvania (abonamentele din această zonă se centralizau la Blaj). În ianuarie acelaşi an (apare cu 20 de pagini) se face un apel pentru a contribui la construirea bisericii monumentale din Grozeşti, care fusese dărâmată de tunurile germane în timpul războiului; de asemenea, se face apel şi pentru construirea bisericii din Boghicea. "Ştirile diverse" sunt în această lună şi în următoarele pe mai multe pagini; unele numere sunt scoase cu întârziere (mai, iunie); septembrie, octombrie şi noiembrie apar împreună. În februarie se trece, până în august inclusiv, la tehnoredactarea pe două coloane. Revista din martie publică lista parohiilor fruntaşe la numărul de abonamente. Cele notate dau o imagine a interesului pe care cititorii îl aveau pentru revistă în acest an: "Parohia Horleşti, una din cele mai mici, stă în frunte cu privire la numărul abonaţilor la revistă. Până acum sunt 97 de abonaţi (44 din Horleşti, 14 din Bârleşti, 5 din Focuri, 19 din Cioara, 15 din Bălţaţi), lipsind rezultate din satul Belceşti, ceea ce ar apropia numărul lor de una sută (...). Iaşi 70 de abonaţi, Huşi (Corni - Răducăneni) 68; Tămăşeni - Sagna 58; Butea - Cotnari - Fărcăşeni 48; Hălăuceşti (Zăpodia - Mogoşeşti) 48; Faraoani 48; Cioplea 32; Oţeleni 31, Brăila 28; Paşcani 28; Valea-Seacă 25; şi aşa mai departe. De aici se poate vedea cum stă cu alte sate catolice în această privinţă, şi cu părere de rău se constată că în unele din cele mai mari sate sunt cu totul puţine abonamente. Pricinile sunt foarte diferite. Nădăjduiesc că frumoasa pildă dată de credincioşii din Parohia Horleşti va îndemna şi pe alţii de a mări numărul abonaţilor în localităţile lor".

Cu toate acestea veniturile realizate din abonamente nu acoperă cheltuielile, numărul abonaţilor fiind sub o mie; în luna iulie erau 950 de abonaţi, dar nici jumătate nu-şi plătiseră abonamentele. Numărul din iulie anunţă numirea, pentru cei 90.000 de catolici cu 46 de preoţi, a noului episcop de Iaşi, în persoana lui Alexandru Th. Cisar (va fi consacrat la 15 august la Bucureşti), alte numere descriu consacrarea, venirea la Iaşi, primele trei călătorii pastorale şi publică scrisoarea pastorală. Ultimele numere din an subliniază că la 24 iunie / 7 iulie a sosit la Bucureşti primul nunţiu apostolic: Francisc Marmaggi. Numărul din decembrie anunţă pentru anul 1921 noi colaboratori ai revistei: pr. Ioan Poglut, paroh de Pustiana, Teofil, pr. Ioan Ferenţ.

Pr. Cornel Cadar