O scrisoare de apreciat

În decursul anilor pe adresa redacţiei au venit multe scrisori şi mesaje. Una dintre cele mai frumoase scrisori ni s-a părut cea venită în martie 1994 de la Gheorghe Tamaş din Bacău. O mărturie valoroasă. Nu credem că mai este în viaţă. Era în acel timp unul dintre puţinii martori care au prins naşterea "Luminii creştinului", reducerea ei la tăcere şi renaşterea ei. Ar fi interesant să ştim dacă se mai păstrează pe undeva colecţia revistei şi dacă strănepotul poate fi găsit pentru a împărtăşi un gând în acest an jubiliar pentru revistă.

Eu am colecţia întreagă a publicaţiei de la primul număr, apărut în anul 1913. Sunt un pasionat bibliofil şi pentru că sunt un credincios al Bisericii Catolice, am colecţionat mai multe publicaţii şi cărţi editate de Biserică. Am vârsta de 98 de ani şi sunt băcăuan din naştere. La apariţia primului număr din "Lumina creştinului", îmi aduc aminte că tata, care era învăţător, s-a bucurat foarte mult. Eu eram băiat tânăr, cam în ultima clasă de liceu. Mi-a plăcut mult revista şi am zis că vreau să mă abonez. Au mai apărut pe urmă "Sentinela catolică" devenită ulterior "Dacia creştină", unită apoi cu "Farul nou" din Bucureşti. Colecţiile tuturor acestora le am şi le păstrez cu mare sfinţenie şi mă bucur că strănepotul meu, de 23 de ani, are aceeaşi pasiune de a strânge aceste publicaţii.