Modificări aduse codului de procedură civilă

La 15 februarie 2013 a intrat în vigoare noul cod de procedură civilă, legea care guvernează procesul civil. În acest număr, vom prezenta câteva dintre modificările aduse codului de procedură civilă în ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată, întâmpinarea şi reprezentarea părţilor în proces:

Conform art. 192 cod procedură civilă, pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime, orice persoană se poate adresa justiţiei prin sesizarea instanţei competente cu o cerere de chemare în judecată. Această cerere trebuie să cuprindă în mod obligatoriu numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor, obiectul cererii şi valoarea lui, arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea, arătarea dovezilor pe care se sprijină cererea şi semnătura. Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă.

Cererea de chemare în judecată poate fi depusă personal sau prin reprezentant, prin poştă, curier, fax sau scanată şi transmisă prin poştă electronică ori prin înscris în formă electronică. După primirea cererii, aceasta va fi transmisă către preşedintele instanţei sau persoanei desemnate de către aceasta care va lua de îndată măsuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecată. Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică dacă aceasta cuprinde toate elementele obligatorii menţionate mai sus.

Când cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica lipsurile, cu menţiunea că în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă modificările sau completările dispuse sub sancţiunea anulării cererii.

După ce judecătorul constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată dispune, prin rezoluţie, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligaţia de a depune întâmpinare, sub sancţiunea de a fi decăzut din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată.

Întâmpinarea - actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt şi în drept faţă de cererea de chemare în judecată, se comunică de îndată reclamantului care este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei. În termen de trei zile de la data depunerii răspunsului la întâmpinare, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor. Chiar dacă pârâtul nu a depus întâmpinare sau reclamantul nu a comunicat răspuns la întâmpinare, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor.

În procesul civil, dreptul la apărare este garantat. Părţile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condiţiile legii. În recurs, cererile şi concluziile părţilor nu pot fi susţinute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepţia situaţiei în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licenţiată în drept.

De asemenea, în faţa primei instanţe, precum şi în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale sau asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor. În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soţ sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în faţa oricărei instanţe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licenţiat în drept.

Av. Mihaela Ciobanu