Apel la respectarea duminicii

Respectarea duminicii a revenit în atenţia opiniei publice. Duminică, 4 martie, s-a celebrat Ziua de sensibilizare asupra valorii duminicii ca zi nelucrătoare.

Iniţiativa a fost promovată de European Sunday Alliance (Alianţa Europeană pentru Duminică), o reţea formată din peste 70 de organizaţii ale societăţii civile, asociaţii comerciale şi Biserici, sprijinită de Comisia Conferinţelor Episcopale din Comunitatea Europeană şi de Federaţia Asociaţiilor Familiilor Catolice din Europa. Alianţa (www.europeansundayalliance.eu) a fost înfiinţată în urmă cu un an pentru tutelarea duminicii ca zi nelucrătoare în toată Europa.

"Într-o perioadă de criză economică şi financiară, când drepturile sociale şi de muncă sunt adesea supuse tot mai mult presiunii, duminica nelucrătoare este o dovadă clară şi vizibilă că persoanele şi societăţile nu depind doar de muncă şi de economie", se afirmă în apelul lansat de această alianţă. În apel se subliniază că duminica liberă are ca rezultat familii mai sănătoase şi duce la întărirea legăturilor sociale.

Duminică, 4 martie, în toată Europa au fost promovate o serie de manifestări pentru a atrage atenţia oamenilor politici, dar şi cetăţenilor asupra importanţei duminicii fără muncă.

Asociaţia Familiilor Catolice "Vladimir Ghika", cu sediul în Bucureşti, s-a alăturat iniţiativei, arătând semnificaţia zilei Domnului (ca zi de odihnă şi de sfinţire personală) şi solicitând adoptarea cadrului legislativ necesar protejării şi garantării duminicii ca zi nelucrătoare în România. "Ziua de duminică este un prilej excelent pentru activităţile spirituale, odihnă, timp petrecut cu familia şi pentru slujirea aproapelui, ieşiri în natură, activităţi culturale şi recreative şi, în general, pentru interacţiunea cu frumosul, cu binele, cu pacea interioară", se afirmă într-un comunicat al asociaţiei.

Întâmplările care încurajează şi invită la respectarea zilei Domnului sunt multe şi în fiecare epocă ele au fost povestite şi au ţinut trează conştiinţa oamenilor.

Cea mai veche este legată de martirii din Abitene (Africa de Nord), o mică localitate aflată în Tunisia de astăzi. În anul 304, împăratul Diocleţian a interzis creştinilor, sub pedeapsa cu moartea, să construiască biserici, să posede cărţile sfinte şi să se adune duminica pentru Liturghie. În Abitene, 49 de creştini au fost surprinşi duminica în timp ce se rugau la Liturghie. Arestaţi, au fost duşi la Cartagina pentru a fi interogaţi. "Fără duminică nu putem trăi", a fost răspunsul lor. "Fără duminică, au întărit ei, ne-ar lipsi puterile pentru a înfrunta dificultăţile de fiecare zi şi am cădea sub povara lor". Toţi au fost martirizaţi.

În timpul comunismului, în multe sate din Moldova circula o altă întâmplare. În primăvara anului 1982, comuniştii i-au scos pe ţăranii din Butea (jud. Iaşi) să însămânţeze o tarla chiar în ziua de Paşti. A doua zi a plouat. În mai puţin de două săptămâni, porumbul a început să răsară, mai puţin pe cele 50 ha la care s-a lucrat în ziua de Paşti. Şefii CAP-ului au rămas uimiţi de cum a răsărit porumbul. Ancheta i-a acuzat mai întâi pe ţărani că au furat sămânţa. Verificând, au descoperit sămânţa în pământ, uscată şi neîncolţită. Deşi oficial au motivat că sămânţa nu a fost de bună calitate, toţi au realizat că a fost mâna lui Dumnezeu.

Nu ştiu ce anume ar putea, în zilele noastre, să-i încurajeze pe oameni la a respecta porunca din decalog: "Adu-ţi aminte să sfinţeşti ziua Domnului". Este un timp al libertăţii, dar şi al confuziei. Cu toate acestea, sunt persoane care, cu mult curaj, suportând pagube, în zi de duminică aleg să-i dea lui Dumnezeu cinstea cuvenită. La începutul anului, Celestina Mba, în vârstă de 57 de ani, o creştină din sudul Londrei, a fost dată afară de la serviciu pentru că voia să respecte duminica, deşi în momentul angajării a menţionat acest fapt. În zadar a cerut să lucreze sâmbăta, în ture de noapte sau să primească un salariu mai mic. La 25 februarie, Tribunalul din Londra a decis să nu îi acorde câştig de cauză. "Sunt uimită de această decizie. M-am dedicat locului de muncă un număr însemnat de ani şi mă şochează că am pierdut din cauza intoleranţei faţă de credinţa mea", a declarat Mba.

În cele din urmă, stă în puterea fiecăruia să decidă ce va face în ziua închinată Domnului.

Pr. Cornel Cadar

* * *

"În faţa acestui context al noilor situaţii şi a problemelor care rezultă, pare mai necesar ca oricând să fie reluate raţiunile doctrinale profunde care stau la baza preceptului bisericesc, pentru ca toţi creştinii să înţeleagă cu claritate valoarea de neînlocuit pe care o are duminica în viaţa creştină. Făcând aceasta, urmăm tradiţia constantă a Bisericii, care a fost reamintită cu tărie de Conciliul Vatican II atunci când a proclamat că, duminica, "credincioşii trebuie să se adune pentru ca, ascultând cuvântul lui Dumnezeu şi participând la sfânta Euharistie, să-şi amintească de patima, învierea şi slava Domnului Isus şi să mulţumească lui Dumnezeu care i-a renăscut la o nădejde vie prin învierea lui Cristos din morţi (1Pt 1,3)". Într-adevăr, datoria de a sfinţi duminica, în primul rând prin participarea la Euharistie şi printr-o odihnă înnobilată de bucuria creştină şi de fericirea frăţească, este mai bine înţeleasă dacă se iau în considerare numeroasele dimensiuni ale acestei zile. [...] Redescoperirea acestei zile este harul care trebuie implorat, nu numai pentru a trăi pe deplin exigenţele proprii ale credinţei ci şi pentru a da un răspuns concret aspiraţiilor celor mai autentice ale fiinţei umane".

(Ioan Paul al II-lea, Scrisoarea apostolică Dies Domini, nr. 6-7)