Aparecida

Ştiaţi că al doilea lăcaş de cult, după bazilica Sfântul Petru din Roma, ca mărime, este sanctuarul din Aparecida (Brazilia)? Acesta este sanctuarul naţional al Braziliei şi atrage, în fiecare an, între opt şi doisprezece milioane de pelerini.

Istoria sanctuarului începe în luna septembrie a anului 1717. Trei localnici pescuiau în fluviul Paraíba do Sul şi găsesc în mrejele lor, pline din abundenţă cu peşte, o statuie. Dar statuia nu avea cap. După mai multe căutări şi încercări, în mreje a apărut şi capul statuii. Era de fapt o statuie a Maicii Domnului, de mici dimensiuni, dar cu un chip frumos şi surâzător. Pescarii au numit-o "Aparecida", adică cea care a fost găsită ca o surpriză. Unul dintre pescari, Felipe Pedroso, a dus-o şi a aşezat-o la loc de cinste în casa sa. În anul 1726 copiii acestuia au construit o capelă, cu un altar de lemn, şi în fiecare sâmbătă, împreună cu câţiva prieteni şi vecini, mergeau şi se rugau sfântul Rozariu. Nu au întârziat să apară minuni şi haruri deosebite, despre care dă mărturie preotul José de Vileda. Vestea despre puterea extraordinară a statuii s-a răspândit cu mare repeziciune în toate regiunile Braziliei.

Credincioşii, văzând toate acestea, au construit o capelă mai mare, care, din nefericire, a fost distrusă de un incendiu.

În anul 1834 a început construirea unei biserici, cu trei navate şi două turnuri, care a fost consacrată, la 8 decembrie 1888, de către arhiepiscopul de Săo Paulo. Datorită unei impresionante afluenţe de credincioşi, în anul 1877 se construieşte o cale ferată până la Aparecida.

La 6 noiembrie 1888, prinţesa Isabela vizitează pentru a doua oară biserica şi dăruieşte Maicii Domnului o coroană de aur, încrustată cu pietre preţioase de rubin şi diamante, şi o mantie albastră.

La 8 octombrie 1904 statuia Maicii Domnului de la Aparecida este încoronată în mod solemn, iar la 29 aprilie 1908 papa Pius al X-lea îi conferă titlul de basilica minor. Cu ocazia bicentenarului, în anul 1917, papa Benedict al XV-lea acordă pelerinilor, care vizitează sanctuarul, indulgenţa plenară jubiliară.

În anul 1929 Sfântul Părinte Pius al XI-lea o declară pe Maica Domnului de la Aparecida regina Braziliei şi sfânta patroană a ţării.

Cu timpul, biserica veche nu poate face faţă afluenţei de pelerini. De aceea, în anul 1954 se pune piatra fundamentală pentru noul sanctuar.

Construirea noii bazilici a început la 11 noiembrie 1955 şi a fost inaugurată la 4 iulie 1980, cu ocazia primei vizite a papei Ioan Paul al II-lea în Brazilia. În anul 1984, Conferinţa Naţională a Episcopilor din Brazilia îi conferă titlul de sanctuar naţional.

Imensa bazilică, în formă de cruce greacă, poate adăposti în interior 45.000 de persoane (25.000 în bănci). Altarul este situat în centru, sub cupolă, iar credincioşii privesc spre altar din toate cele patru laturi ale crucii. Cupola are o înălţime de 70 m şi un diametru de 78 m. Turnul are 100 m înălţime. Suprafaţa bazilicii este de 23.000 m2, dintre care 18.000 m2 sunt sub acoperiş. Pentru construirea sanctuarului au fost necesari 40.000 m3 de beton.

Legătura dintre vechea şi noua bazilică se face prin aşa-numita "pasarelă a credinţei", un pod suspendat, lung de 390 m, construit în anul 1972. Pasarela are forma literei "S", prima literă a cuvântului "Santo".

Papa Benedict al XVI-lea a vizitat sanctuarul la 13 mai 2007, când a oferit, aşa cum obişnuieşte la marile sanctuare, un trandafir de aur. Pentru Aparecida este al doilea trandafir, deoarece, la 15 august 1967, cu ocazia jubileului de 250 de ani de la descoperirea statuii, papa Paul al VI-lea oferise deja unul.

Pr. Iosif Dorcu