Indulgenţă plenară

Pe durata Anului Credinţei se acordă indulgenţa plenară credincioşilor care, având căinţă sinceră, s-au spovedit, au primit sfânta Împărtăşanie şi se roagă după intenţia Sfântului Părinte, în următoarele cazuri:

1. ori de câte ori vor participa la cel puţin trei predici cu ocazia sfintelor misiuni sau la cel puţin trei lecţii despre documentele Conciliului Vatican II şi despre articolele din Catehismul Bisericii Catolice;

2. ori de câte ori vor vizita în formă de pelerinaj o bazilică papală, o catacombă creştină, o catedrală sau un loc sacru desemnat de ordinariul locului pentru Anul Credinţei, şi acolo vor lua parte la celebrările sacre sau cel puţin se vor opri în reculegere, încheind cu Tatăl nostru, Crezul, invocaţiile la sfânta Fecioară Maria şi, după caz, la sfinţii apostoli sau patronii cereşti;

3. ori de câte ori, în zilele stabilite de ordinariul locului pentru Anul Credinţei, vor participa în orice loc sacru la o celebrare euharistică solemnă sau la Liturgia orelor, adăugând recitarea Crezului;

4. într-o zi la liberă alegere, în timpul Anului Credinţei, pentru vizita de devoţiune la baptisteriu sau în alt loc, în care au primit sacramentul Botezului, dacă vor reînnoi făgăduinţele de la Botez într-o formă recomandată de Biserică.

Credincioşii care nu pot lua parte la celebrările solemne din motive grave, pot dobândi indulgenţa plenară dacă, uniţi sufleteşte şi cu gândul cu credincioşii prezenţi - mai ales prin radio şi televiziune - vor recita, acolo unde se află, rugăciunile specificate.