Curier juridic

- I. Herciu (Faraoani). "În anul 2005, tatălui meu i-a fost eliberat titlul de proprietate pentru toate suprafeţele de teren pe care le-a deţinut înainte de colectivizare. El a decedat în anul 2011, iar cu ocazia dezbaterii succesorale am constatat o serie de nereguli ale titlului de proprietate, atât cu privire la nume, cât şi cu privire la numărul cadastral al tarlalelor. Menţionez că noi, moştenitorii, stăpânim tot terenul şi nu avem neînţelegeri nici între noi, fraţii, nici cu alte persoane străine, dar nu putem să ieşim din indiviziune, din cauza acestor greşeli. Cum putem rezolva această problemă?".

Întrucât pe titlul eliberat pe numele tatălui dv. s-au strecurat erori materiale, atât cu privire la nume, cât şi cu privire la amplasament, va trebui să vă adresaţi Comisiei Judeţene Bacău şi Prefecturii Bacău, în vederea rectificării titlului de proprietate. La cererea pe care o formulaţi, va trebui să anexaţi copii de pe actele de stare civilă ale tatălui dv., iar cu privire la amplasamentul terenului, se va efectua o expertiză care să stabilească în mod corect amplasamentul. Precizez că pentru clarificarea situaţiei amplasamentului vă puteţi adresa şi instanţei de judecată cu o cerere de rectificare a titlului de proprietate, iar în cadrul acestui dosar se va efectua expertiza topometrică. După opinia mea, cererea adresată instanţei de judecată trebuie să o faceţi după trecerea termenului de 30 de zile de la data la care v-aţi adresat comisiei judeţene, întrucât unele instanţe, fără acest demers, resping acţiunea ca prematur introdusă.

- M. Roman (Iaşi). "În anul 2010, mama mea a suferit un accident cerebral care i-a afectat grav discernământul. La această dată ea nu poate semna nici un fel de act la notar sau la o altă instituţie şi nu putem dezbate succesiunea după tătăl meu. Există vreo cale ca ea să poată semna actele juridice?".

Conform art. 164 din Codul civil, "persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienaţiei ori debilităţii mintale, va fi pusă sub interdicţie judecătorească. Pot fi puşi sub interdicţie judecătorească şi minorii cu capacitate de exerciţiu restrânsă".

Cererea prin care se solicită punerea sub interdicţie a unei persoane va fi adresată instanţei de judecată de către oricare dintre persoanele prevăzute la art. 111 din Codul civil:

- persoanele apropiate minorului, precum şi administratorii casei în care locuieşte minorul;

- serviciul de stare civilă, cu prilejul înregistrării morţii unei persoane, precum şi notarul public, cu prilejul deschiderii unei proceduri succesorale;

- instanţele judecătoreşti, cu prilejul condamnării la pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părinteşti;

- organele administraţiei publice locale, instituţiile de ocrotire, precum şi orice altă persoană.

În cadrul procesului de punere sub interdicţie va fi numit un tutore, conform art. 166 din Codul civil care poate fi orice persoană ce are capacitate de exerciţiu. Cu ocazia soluţionării dosarului de punere sub interdicţie va fi expertizat bolnavul pentru a se constata dacă acesta are sau nu discernământ. De asemenea, se vor solicita relaţii şi de la Parchet, în legătură cu starea de sănătate a bolnavului, care va efectua cercetări în acest sens (se vor audia martori care să confirme starea de boală), iar instanţa va trebui să procedeze, în mod obligatoriu, la ascultarea bolnavului pentru a constata în mod direct dacă acesta are sau nu capacitatea de exerciţiu.

Cererea de punere sub interdicţie se va soluţiona în regim de urgenţă, iar participarea procurorului este obligatorie. Prin hotărârea de punere sub interdicţie, instanţa de tutelă numeşte, de îndată, un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdicţie, iar toate actele juridice vor fi semnate în locul interzisului de către tutore.

Actele juridice încheiate de persoana pusă sub interdicţie judecătorească sunt anulabile, chiar dacă la data încheierii lor aceasta ar fi avut discernământ. Cu toate acestea, conform art. 43 pct. 3, "persoana lipsită de capacitate de exerciţiu poate încheia singur actele anume prevăzute de lege, actele de conservare, precum şi actele de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la momentul încheierii lor".

Av. Mihaela Ciobanu