Poezii

Cristos a înviat

Cristos a înviat din morţi
Ce bucurie sfântă,
Şi îngerii din ceruri toţi,
Şi lumea-ntreagă cântă.

Veniţi voi toţi cei vii, cântaţi
Cu morţii din mormânturi!
Mărire lui şi slavă-i daţi
Prin mii şi mii de cânturi.

Veniţi, luaţi lumina sa,
Căci vremea e aproape,
Când slava lui va lumina
Peste pământ şi ape.

Voi, câţi vă credeţi buni, veniţi,
Primiţi această veste
În dragoste, de n-o trăiţi,
Credinţa moartă este!

Veniţi voi care-aţi fost uitaţi,
Azi ceasul vostru bate,
Prin jertfa lui aţi fost iertaţi
De orişice păcate!

Veniţi voi câţi sunteţi bogaţi
În cer s-aveţi avere,
Pentru Cristos vă lepădaţi
De aurul ce piere!

Veniţi voi care-aţi flămânzit,
Porniţi pe calea nouă,
Căci ceru-ntreg l-a pregătit
Cristos să vi-l dea vouă!

Veniţi voi cei orfani şi goi
Ce nu cunoaşteţi mamă,
Cu drag v-aşteaptă el pe voi
Iubirea lui vă cheamă!

Voi împăcaţi-vă duşmani,
Căci Domnul păcii-nvie,
Cântaţi celui fără de ani
Cântări de bucurie.

Iar voi cei ce l-aţi cunoscut
Când v-a scăpat din rele,
Răscumpăraţi timpul pierdut,
Căci zilele sunt grele.

Cristos a înviat din morţi,
A triumfat iubirea!...
Îi cântă îngerii lui toţi,
Îi cântă-ntreagă firea.

Cântaţi toţi Fiului de sus
Vestiţi puterea-i sfântă,
A înviat Isus, Isus,
Azi lumea-ntreagă cântă!

Traian Dorz

* * *

Zi de înviere

Zi de înviere, bucurie mare,
Ruinând a morţii neagră închisoare,
Învingând păcatul şi imensa ură,
Părăsind mormântul şi a morţii gură,
Revenit la viaţă, Domn victorios,
Pentru-ntreaga lume a-nviat Cristos.

Zi de înviere, plină de lumină,
Astupând a morţii neagră vizuină,
Biruind asupra beznei de păcate,
Luminând cu raza-i minţi întunecate,
Revenit la viaţă, soare făr-apus
Pentru fiecare a-nviat Isus.

Zi de înviere, plină de iubire
Nimicind prin jertfa-i tot ce e mâhnire,
Ridicând cu-n zâmbet ceaţa de tristeţe,
Alungând durerea de pe-a noastre feţe,
Revenit la viaţă, astru luminos,
Pentru orice suflet a-nviat Cristos.

Zi de înviere, plină de speranţă,
Sfâşiind a morţii putrezită zdreanţă,
Scoţând la lumină suflete curate,
Revărsând în lume haruri nesperate,
Revenit la viaţă, coborât de sus,
Cântă fiecare "A-nviat Isus".

Zi de înviere, plină de credinţă,
Alinând în lume orice suferinţă,
Aducând prin cruce lumii mântuirea,
Ridicând la Tatăl toată omenirea,
Revenit la viaţă, rege glorios,
Cântă Universul "A-nviat Cristos".

Petru Ciobanu

* * *

Şi roşu... şi alb...

E Paştele roşu de sânge de Miel,
E albă-nvierea în noaptea de morţi,
E roşie viaţa, gândită-ntr-un fel,
Dar alb viitorul ce bate la porţi.

Să fie-mpletire de roşu cu alb,
Când viaţa şi moartea se duc şi revin?
Dar negrul din moarte se-albeşte cam slab
Atunci când seninul de cer nu-i senin.

Cad umbre pe sufletul tău mai mereu
Şi nu mai distingi nici culorile vii?
Dar altfel, cu totul, te vrea Dumnezeu;
De-aceea e timp... ca-nviat să devii.

Devino şi vino şi fii fericit!
Revină-ţi şi zâmbetul cel nestemat!
Nu-i cazul de Paşti să rămâi tot ciuntit
Din cauz-a ceea ce-nseamnă păcat.

Ce alb şi ce roşu e totul în jur.
Atunci când şi florile-mprăştie har!
Parfum de-nviere... şi focul cel pur
Al Duhului, iată, făclie-i... şi far.

Nu trebuie semne, uimiri şi minuni
Ca sufletul tău să învie din nou;
Ajunge să faci ce fac oamenii buni,
Mişcaţi de al Paştelui mare ecou.

Şi-atunci, şi în roşu şi alb, în culori,
Vedea-vei şi viaţă, şi moarte, şi cer...
Chiar dacă ai morţii fiori, uneori,
Îţi tulbură gând şi curaj... efemer.

Pr. Cristian Chinez