Răspundem cititorilor

* Ne-au scris de sărbători: Galina P. Pajura (Bucureşti); Genoveva Ivan (Dărmăneşti); Antonia Ştefania Georgescu (Moineşti); pr. Ioan Pop (Lugoj); Surorile Misionare (Butea); Surorile "Sfântul Carol Borromeu" (Gioseni); Congregaţia "Inimii Neprihănite" (Odorheiu Secuiesc); Acţiunea Catolică (Iaşi), Fam. Şpan Marin (Baia Mare). Vă mulţumim pentru gândurile trimise!

*Tereza Simon (Galaţi). "Sunt născută în satul Oţeleni, cu o populaţie majoritară de credinţă catolică, dar şi o parte însemnată ortodoxă. La şcoală, dar şi prin sat, noi, catolicii, eram numiţi "unguri", cu toate că nu ştia nimeni o boabă în limba ungurească; nici strămoşii noştri nu au vorbit altă limbă decât româneşte, dar apare un "dar", noi vorbeam cu un dialect denumit "siflant", deoarece în pronunţarea cuvintelor nu se foloseau literele j şi ş. Din cărţile pe care le-am citit "Originea ceangăilor în Moldova" scrisă de pr. prof. Dumitru Mărtinaş (originar din Butea) sau "Originea catolicilor din Moldova" scrisă de pr. dr. Iosif Petru M. Pal se aminteşte de această vorbire cu accent numit "siflant". Eu nu am reuşit să mă lămuresc cum a ajuns această populaţie catolică în Moldova, de unde a venit şi de ce vorbeşte (sau vorbea) aşa? Istoricii vremii nu au fost preocupaţi sau nu au fost pe placul autorităţilor de atunci să lămurească de unde venim noi. Altă situaţie este cu populaţia din zona Romanului şi a Bacăului, populaţie care vorbeşte o limbă ungurească numită "ceangăiască". De unde a venit? De ce a venit? Când a venit? Cine a adus-o? Între aceste valuri de migrare a populaţiei dintr-o zonă a ţării în alta poate nu este nici o legătură decât faptul că are aceeaşi religie catolică".

Am înmânat scrisoarea dv. domnului Dănuţ Doboş care lucrează în Departamentul de Cercetare Istorică al Diecezei de Iaşi. Iată răspunsul: "Apreciem interesul dv. pentru istoria catolicilor din Moldova, a căror origine constituie şi subiectul lucrărilor aparţinând lui Dumitru Mărtinaş şi Iosif M. Pal, citate de dv. şi care au argumentat ştiinţific originea română a majorităţii catolicilor din Moldova. Pentru a vă întregi informaţia în legătură cu această problemă puteţi consulta şi lucrările de specialitate aparţinând autorilor Anton Coşa, Emil Dumea, Jean Nouzille pe care le puteţi achiziţiona de la toate librăriile catolice din Dieceza de Iaşi. De asemenea, puteţi consulta monografiile apărute sub egida Departamentului de Cercetare Ştiinţifică al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, alături de colecţia revistei "Buletin istoric" numerele 1-11. Pentru cunoaşterea în amănunt a elementelor de cultură aparţinând catolicilor din Moldova vă puteţi servi de magistrala lucrare "Catolicii din Moldova. Universul culturii populare" aparţinând prof. univ. dr. Ion H. Ciubotaru, iar privitor la problema originii catolicilor în fiecare dintre localităţile menţionate de dv., aflaţi informaţii complete în lucrarea lui Iosif Gabor "Dicţionarul comunităţilor catolice din Moldova", tipărită la Bacău în anul 1996. În legătură cu termenul de "ceangău" folosit pentru prima dată în secolul al XVIII-lea, acesta este o poreclă dată catolicilor din Moldova. Respectivul termen nu desemnează o etnie, care să se suprapună alteia pe care credincioşii catolici din Moldova o au: fie româna, germana, maghiara, poloneza, franceza, italiana etc. Indiferent de originea lor, catolicii din Moldova au folosit întotdeauna ca limbă de comunicare limba română, aceasta fiind folosită şi ca limbă liturgică în Dieceza de Iaşi. Astăzi, majoritatea catolicilor din Moldova se consideră români, parte componentă a poporului român de confesiune catolică.

* Ioana Sora (Popeşti-Leordeni). Ne rugăm pentru dv., pentru învingerea răului şi pentru problemele cu care vă confruntaţi. Dumnezeu este mare şi, cu siguranţă, vede şi durerea unei mame. Pe de altă parte, dacă sunteţi sigură de cele relatate, luaţi legătura cu Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucureşti. Vă dorim ca Isus cel Înviat să vă aducă pace şi bucurie în suflet.

* Dan Tibil (Baia Mare). "Eu personal aş vrea să ştiu câte ceva despre universităţile catolice în primul rând, şi dacă spaţiul o permite şi despre învăţământul gimnazial patronat de Biserica Catolică. Când şi unde a apărut prima universitate? Care sunt cele mai vechi? Câte sunt în Europa şi eventual şi în alte ţări din alte continente? Cum poţi să ajungi să studiezi în aceste universităţi? Trebuie să fii neapărat catolic? Profesorii care predau sunt catolici? Etc.".

Din păcate, redacţia revistei nu dispune de informaţiile pe care le solicitaţi dv. Aşa cum de altfel aţi observat, puteţi afla anumite răspunsuri căutând pe internet informaţii despre universităţile catolice din întreaga lume.