Şcoala - pistă de lansare spre viitor

Citind aceste rânduri, s-ar putea să îţi spui: "Nici aici nu scap de şcoală?!" sau, ceea ce îmi doresc, să te întrebi: "Cum ar trebui să fie şcoala?" Nu cred că urmăreşti prea mult ştirile legate de politică şi de viaţa socială (uneori e bine că nu pierzi astfel timpul, alteori nu ar strica să fii mai informat!), dar cred că eşti la curent cu toată răvăşirea din învăţământul românesc. Şcoala trece prin schimbări profunde, care declanşează mai mult îngrijorări decât speranţe. Biserica este conştientă de toate aceste dificultăţi care amintesc, din ce în ce mai mult, că educaţia este o urgenţă. Spune papa Benedict al XVI-lea: "Problema unei educaţii, care să fie într-adevăr educaţie, creşte astăzi. Părinţii o cer, preocupaţi şi deseori neliniştiţi de viitorul copiilor lor; o reclamă atâţia dascăli, care trăiesc experienţa tristă a degradării şcolilor proprii; societatea în complexitatea sa o cere, văzând cum se pun la îndoială înseşi bazele coabitării; în intimitatea lor, o cer, de asemenea, copiii şi tinerii înşişi, care nu vor să fie lăsaţi singuri în faţa provocărilor vieţii".

Şi totuşi, dincolo de programele ministerului, de deciziile directorului şcolii şi de felul de a fi al profesorilor, eu pornesc de la ideea că depinde de fiecare elev în parte să se simtă bine la şcoală şi să înveţe ceva bun şi folositor pentru viaţă. Vei reuşi acest lucru doar dacă te convingi de câteva adevăruri. Încerc să exprim doar câteva.

Studiul este una dintre responsabilităţile tale. A avea o responsabilitate înseamnă a fi conştient că un lucru trebuie îndeplinit cu sfinţenie şi că de acel lucru depinde binele tău şi al altor persoane. Aşa cum părinţii tăi au responsabilitatea de a merge la muncă pentru a câştiga cele necesare pentru bunăstarea familiei (cred că eşti conştient cât de greu le este!), la fel şi tu ai responsabilitatea de a te pregăti pentru viaţă mergând la şcoală şi studiind. Orice responsabilitate asumată are dificultăţile sale. Nu neagă nimeni că nu sunt multe dificultăţi legate de şcoală, dar şi acestea îşi au sensul în creşterea ta. Şcoala este ca şi viaţa: nu poate să fie totul pe gratis, uşor şi plăcut. A lua şcoala în serios înseamnă a fi conştient că acolo este un loc unde trebuie să munceşti pentru viitorul tău, confruntându-te uneori cu efortul, plictiseala sau chiar suferinţa. Aceasta nu înseamnă că atmosfera în clasă nu trebuie să fie plăcută, plină de voie bună. Dimpotrivă! Însă pe primul loc trebuie să fie conştiinţa datoriei pe care o ai, în primul rând, faţă de tine.

Şcoala nu înseamnă doar a "înmagazina" cunoştinţe. Omul dobândeşte o anumită doză de înţelepciune atunci când ştie să lege mintea de inimă şi inima de mâini. Nu cine ştie cele mai multe lucruri este cel mai deştept! Este înţelept cel care este dornic mereu să descopere ceea ce este spre bine şi să pună în practică. Din păcate se pierde din ce în ce mai mult exerciţiul gândirii, al analizei, al criticii constructive. Se trăieşte mai mult din iluzii, din amăgiri!

La şcoală tu trebuie să educi şi inima, nu numai mintea! La şcoală poţi să creezi prietenii, să legi relaţii serioase, să manifeşti solidaritatea. La şcoală poţi să exerciţi răbdarea (faţă de colegi şi profesori!), înţelegerea, toleranţa, încurajarea, unitatea (nu doar la chiulul în masă!)...

Profesorii nu sunt "terorişti"! Ştiu că nu toţi profesorii sunt modele pentru tine, însă majoritatea pun mult suflet în ceea ce fac pentru binele tău. De aceea şi ei au nevoie de înţelegerea pe care tu o pretinzi de la ei. Greşesc şi ei, dar tu poţi comunica cu respect şi eleganţă ceea ce te nemulţumeşte, ceea ce îţi creează dificultate din partea lor. Profesorii au o muncă nu tocmai uşoară! Să nu crezi că îi interesează doar salariul sau să îi "stoarcă" pe elevi! Majoritatea dintre ei chiar îţi doresc binele!

Ar mai fi multe de spus! Mă opresc aici, dorindu-ţi să ştii să te bucuri de şcoală astfel încât să te pregăteşti conştiincios pentru viitor!

Pr. Felix Roca