Impresii din pelerinaj

Credinţa ne-a pătruns în suflet

La finalul pelerinajului din Ţara Sfântă, organizat în perioada 5-12 octombrie de Oficiul pentru Pelerinaje în colaborare cu Oficiul pentru Pastoraţia Sanitară, o membră a comunităţii Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iaşi a împărtăşit impresiile.

Am plecat spre Ţara Sfântă cu mare emoţie, dar şi cu mici reţineri, deoarece nu cunoaşteam pe nimeni. Ulterior i-am întâlnit pe ceilalţi pelerini din diferite localităţi: Iaşi, Târgu Frumos, Paşcani, Roman, Bacău, Tulcea. Am format un grup împreună cu alte 36 de persoane, care s-au dovedit a fi oameni minunaţi, sociabili şi comunicativi, trăind împreună şapte zile de neuitat.

Cred că am fost binecuvântaţi de Dumnezeu de două ori, odată când am fost chemaţi la acest pelerinaj, organizat de pr. Mihai Budău, iar a doua oară, când acestui grup de pelerini ni s-au alăturat în rugăciune şapte preoţi.

Ce putea fi mai minunat decât să celebrăm sfânta Liturghie împreună în fiecare zi, în locuri diferite? În cadrul acestor Liturghii am fost mişcaţi de predicile fiecăruia dintre preoţii care ne-au însoţit.

În penultima zi am fost provocaţi de pr. Cristian Vacaru, ghidul pelerinajului, să ne alegem locul unde am dori să ne facem coliba, locul unde am dori să fim acasă, hotărâre greu de luat, deoarece au fost multe şi toate ne ademeneau într-un fel anume.

Când am ajuns pe Muntele Fericirii, un loc mirific, unde spiritualitatea pluteşte în aer, gândindu-mă cum ar fi să trăiesc aici, mi-am dat seama că aş fi copleşită de atâta fericire şi aş putea uita de Dumnezeu, aş putea uita că acest "rai" nu este veşnic şi eu nu mă pot mulţumi doar cu atât. Atunci gândul mi-a zburat la emoţiile puternice pe care le-am trăit în Ierusalim, pe Calea crucii, la mormântul sfânt şi hotărârea a fost luată: Da! Aici, Doamne, aş vrea să trăiesc / Zilnic pe Calea crucii însângerată să păşesc / Şi astfel sufletul să-mi mântuiesc.

Prin intermediul cuvintelor pr. Cristian Vacaru ne-am întors în timp şi am putut simţi cu adevărat cât a suferit Isus Cristos pentru a ne mântui de păcate. Am putut simţi din plin spiritualitatea tuturor locurilor sfinte pe care le-am vizitat. Cele scrise în Sfânta Scriptură au fost transpuse câte puţin în realitatea zilelor noastre, fiind mult mai uşor de înţeles.

Credinţa care ne-a pătruns în suflet; cele văzute ne-au marcat şi ne-au pus pe gânduri.

Mariana Barticel