Interviu cu un misionar din Coasta de Fildeş

Tot ceea ce facem are ecou în veşnicie

Pr. Marius Gabriel Catrinţaşu se trage din Slănic Moldova, a fost sfinţit preot în anul 2006 şi a primit mandatul misionar pentru Coasta de Fildeş la 29 martie 2009, după ce, în perioada 8 septembrie - 11 octombrie 2008, a urmat o pregătire misionară în Verona (Italia). Revenind pentru o scurtă perioadă în locurile unde a crescut şi a studiat, a avut bunăvoinţa să răspundă la câteva întrebări.

- Ce înseamnă să fii misionar şi cum s-a născut această vocaţie?

A fi misionar presupune, în primul rând, o maturitate umană şi spirituală şi, în al doilea rând, conştientizarea profundă a faptului că acest dar vine din partea lui Dumnezeu şi aşteaptă un răspuns pe măsură, indiferent de pericolele iminente care apar în asemenea situaţii. Mereu am fost conştient că, dacă Dumnezeu are nevoie de mine în diferite locuri ale lumii pentru a-l vesti, îmi va da şi puterea necesară pentru a continua munca cea bună începută în vastul câmp al evanghelizării. Încă de când eram elev, la orele de Biblicum făcute cu părintele Petru Sescu, am fost cuprins de dorinţa de a merge misionar, încurajat fiind de entuziasmul părintelui care vorbea despre sfântul Paul şi de sacrificiile pe care le-a făcut pentru a vesti împărăţia lui Dumnezeu. La început mi s-a părut un gând mult prea măreţ, dar, cu timpul, această convingere s-a maturizat în fiinţa mea, rugându-mă mult şi crezând că, într-o zi, voi putea merge în Africa.

- Care este situaţia catolicilor din Coasta de Fildeş? Dar din parohia în care slujiţi?

În Coasta de Fildeş se poate remarca uşor un sincretism religios. Majoritari sunt musulmanii, urmaţi de protestanţi şi de catolici şi, nu în ultimul rând de animişti, cei care se roagă marelui spirit prezent în natură şi în animale. În misiunea din Djebonoua, ne bucurăm de o creştere vizibilă a celor care doresc să devină catolici, astfel încât, în satul care numără aproximativ 2.000 de locuitori, catolicii sunt majoritari. Misiunea include 53 de sate, pe un perimetru de 40 de kilometri pătraţi, 20.000 de suflete şi 1.200 de credincioşi.

(va urma)