Preoţia, ...şi totuşi preţuită

Conform unui studiu făcut de o societate de statistică a Universităţii din Chicago rezultă că preoţia sau membrii clerului constituie categoria "profesională" cea mai fericită şi gratificată în SUA. Cercetătorii se aşteptau ca profesiile cele mai apreciate de oameni să fie acelea care te fac faimos şi acelea care sunt foarte bine plătite. În schimb, în ciuda salariilor modeste, cei mai bine cotaţi şi realizaţi sunt consideraţi preoţii. La întrebarea de ce această preferinţă faţă de apostolii de astăzi, acelaşi studiu explică faptul că societatea îi consideră fericiţi şi realizaţi pe aceia care au ales să se dedice slujirii altora şi şi-au făcut din aceasta un sens al vieţii lor. Da, preoţia mai este totuşi preţuită, chiar şi în îndepărtata Americă!

Bineînţeles că au existat şi vor exista mereu şi păreri contrare cu privire la preoţie...! De câte ori nu a fost atacată şi pusă la zid! De câte ori nu a fost discreditată şi mânjită imaginea preotului!

Este meritul poporului credincios care a ştiut să descopere şi să aprecieze de-a lungul secolelor figuri impresionante de miniştri sacri care nu doar prin cuvinte, ci prin fapte concrete au salvat societatea din atâtea crize în diferite zone ale lumii.

De-a lungul celor două mii de ani de creştinism, milioane de preoţi au semănat adevăr şi har, iubire şi mântuire în ogorul bunului Dumnezeu. Sunt nume celebre care au lăsat în urma lor zeci de mii de ucenici care continuă şi astăzi să pună în viaţă carisma lăsată lor de Dumnezeu. Dar, printre aceşti preoţi sfinţi, se ascund şi atâţia anonimi care au îndurat chinurile închisorilor în timpul persecuţiilor şi, prin al căror martiriu, Biserica de astăzi se bucură de prosperitate şi pace.

Dacă cineva susţine cu încăpăţânare că preotul nu foloseşte la nimic, să ne amintim şi de contribuţia pe care preoţia a avut-o la dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii. Dacă nu se ştia, un cardinal şi un episcop au descoperit noul sistem astronomic al lumii; un abate a inventat primul sistem de comunicare de la distanţă, care a stat la baza dezvoltării telefoniei; unui preot i se datorează invenţia lanternei magice; doi preoţi au construit primele telescoape astronomice, lentilele şi ochelarii; de un frate călugăr au fost inventate şi notele muzicale, tot de un călugăr se leagă şi descoperirea motorului cu gaz.... Lista poate continua cu multe alte nume celebre menţionate de dicţionarele din diferite domenii, fără să lăsăm deoparte numeroasele genii din domeniul literaturii şi al muzicii. Dar, o ştim bine, nu pentru aceste descoperiri este preţuită preoţia.

Preotul rămâne prietenul lui Cristos, cel care păstrează şi împarte Euharistia. El este omul rugăciunii şi reprezentantul lui Cristos printre oameni. Mâinile sale aduc binecuvântarea lui Dumnezeu. Asupra celor săraci, bolnavi, asupra celor păcătoşi şi asupra celor mici, preotul împarte binecuvântarea Creatorului. În momentele de teamă, de dificultate, în momente de speranţă, binecuvântarea lui Dumnezeu aduce o rază de soare... prin mâinile preotului care binecuvântează.

Poate şi pentru aceste motive preotul mai este preţuit! Chiar dacă puţini ştiu să-l iubească şi mulţi îl privesc cu indiferenţă, el este prezent în viaţa tuturor: de la Botez la moarte ne însoţeşte cu fidelitate şi în tăcere.

De aceea, Ioan Paul al II-lea ne recomanda: "Iubiţi-i pe preoţii voştri! Stimaţi-i, ascultaţi-i şi urmaţi-i! Rugaţi-vă în fiecare zi pentru ei. Nu-i lăsaţi singuri nici la altar, nici în viaţa de fiecare zi! Şi nu încetaţi de a vă ruga pentru chemări la sfânta Preoţie şi pentru statornicie în viaţa consacrată. Dar, mai presus de toate, creaţi în familiile voastre o atmosferă propice pentru înflorirea de noi vocaţii. Iar voi, dragi părinţi, fiţi generoşi să corespundeţi planului pe care Dumnezeu îl are cu fiii voştri".

Pr. Eduard Coşa