Poezii
Înviere
O crustă de mană putea-va rămâne,
O mână de haruri putea-va-mplini
Dorința lui astăzi, opusul lui mâine,
Dar, până la urmă, oricum, vor pieri.
Căci moare și Lazăr, el reînnodatul
La firul de viață cam brusc întrerupt,
Cum moare de altfel și astăzi tot natul
Și moare-orice om de la bun început.
Și totuși se schimbă ceva, nu oriunde,
Ci chiar în esența de om muritor,
O dată cu ceea ce Domnu-ntreprinde
Când moare pe cruce, jertfit tuturor.
Căci chiar dinăuntru se spulberă-n fine,
Destinul cel jalnic, comun pentru toți,
Când Domnul, din moarte, se scutură bine
Și-nvie la viață, învie din morți.
De-atunci învierea nu-i doar o-nnodare
De zile cu zile, program prelungit,
Ci-i chiar veșnicia cu tot ce e-n stare
S-aduncă-nviatul ce-a fost răstignit.
Ofertă de viață totală și plină,
În care chiar trupul nu-i doar ambalaj,
Chiar dacă o vreme mai vrea să rămână
Pământului pradă și timpului gaj.
E sfânta-nviere lumină în toate,
E har și tărie în luptă și cer,
E chiar mântuire, cu mult peste poate,
E chiar garanție că n-o să mai pier.
Pr. Cristian Chinez
* * *
Bucuria învierii
Bucuria învierii e așa de mare azi,
O cântare fericită se revarsă-n sfânt extaz.
Suflete, ce zaci acuma doborât de-al tău păcat
Hai, te scoală, schimbă-ți viața căci Cristos a înviat!
Treacă fără nume anii cei trăiți fără Cristos.
Legăturile Satanei zacă-n pulbere pe jos.
Cântă slavă celui care viața ne-a răscumpărat
Cu un preț atât de mare, - slavă lui, El a-nviat!
Să trăim de-acum înainte strânși de jertfa crucii lui
Cu o dragoste fierbinte noi, ostașii Domnului.
Să răsune-n mii de glasuri slava lui neîncetat.
Inimile sus! - Cântați-i! Azi Cristos a înviat!
Autor necunoscut