Curier juridic

* V.D. (Iaşi). "În baza legii 18/1991, tatăl nostru a făcut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru mai multe suprafeţe de teren aflate pe raza com. Miroslava, dar şi în Iaşi. Titlul de proprietate a fost eliberat abia în acest an, iar tatăl nostru a murit în anul 1995. Deşi noi ne-am înţeles cu privire la aceste terenuri, nu am putut face dezbaterea moştenirii după tatăl nostru întrucât un frate este plecat la muncă în străinătate, iar de acolo nu poate trimite procură deoarece lucrează fără forme legale. Putem împărţi acest teren, dacă el nu este în ţară?".

La notariat nu veţi putea face dezbaterea moştenirii întrucât este necesară o procură specială din partea fratelui dv., procură pe care el nu poate s-o obţină pentru că lucrează fără forme legale. Dar, dacă dv. deja aţi împărţit şi stăpâniţi fiecare suprafeţele de teren dorite, atunci vă puteţi adresa la Judecătoria Iaşi cu o cerere prin care să solicitaţi partajul averii succesorale rămase de pe urma tatălui dv. şi ieşirea din indiviziune cu privire la acest teren. În cadrul acestui dosar veţi solicita efectuarea unei expertize topometrice care să identifice terenul din litigiu, să stabilească valoarea loturilor şi să facă propuneri de lotizare (expertul este obligat să ţină cont de modul de împărţire deja stabilit de dv. cu fraţii). Chiar dacă dv. aveţi deja împărţit terenul, este importantă efectuarea acestei expertize topometrice, întrucât instanţa de judecată nu poate să facă singură împărţirea terenurilor incluse în titlul de proprietate, motiv pentru care se apelează la cunoştinţele unui specialist.

* V. Răduţu (Timişoara). "În anul 1985 am cumpărat cu zdelcă un imobil compus din casă şi teren într-o comună de lângă Iaşi. După revoluţie, pentru casă am obţinut o hotărâre care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare, iar pentru teren mi-a fost eliberat titlul de proprietate pentru suprafaţa de 250 m.p., în condiţiile în care eu deţin aproape 1.300 m.p. În 2005 am fost chemat în judecată de cel de la care am cumpărat casa şi terenul, iar instanţa de judecată i-a admis acţiunea şi a constatat nulitatea absolută a titlului meu de proprietate pentru suprafaţa de teren pe care este construită casa. Ce pot face?".

În primul rând urmează să promovaţi recurs împotriva sentinţei civile prin care v-a fost anulat titlul dv. de proprietate, în termen de 15 zile de la data la care vi se comunică hotărârea. În cererea de recurs va trebui să menţionaţi toate motivele pentru care vă nemulţumeşte hotărârea instanţei de fond, sub sancţiunea nulităţii cererii de recurs. Veţi depune, în cazul în care nu aţi depus la instanţa de fond, actul dv. de proprietate cu privire la imobilul construit pe terenul din titlul de proprietate anulat şi veţi face referire şi la raportul de expertiză efectuat în cauză din care rezultă că pe teren este amplasată o construcţie. Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

* M. Grigore (Paşcani). "În anul 1992 am cumpărat împreună cu soţul meu un apartament cu trei camere în Iaşi. Banii pentru acest imobil au fost daţi de părinţii mei care au vândut o casă şi au dorit să mă ajute pentru că aveam copii şi nu aveam unde locui. În prezent sunt în partaj cu soţul meu, iar el solicită să împartă casa în cote egale. Are acest drept?".

Codul familiei prevede că bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt bunuri comune şi ele se împart în mod egal între soţi, fiind aplicabilă prezumţia comunităţii de bunuri. Dar, în condiţiile în care oricare dintre soţi face dovada că a avut o contribuţie mai mare la dobândirea bunurilor în timpul căsătoriei, atunci poate solicita o cotă majorată, în funcţie de contribuţia adusă. Dovada acestei contribuţii se poate face cu orice mijloc de probă: martori, interogatoriu, acte. De precizat că în astfel de situaţii cererea celui care solicită o cotă mai mare se timbrează în funcţie de valoarea bunului ce urmează a fi împărţit, urmând ca taxele de timbru să fie achitate de titularul cererii, iar la finalul procesului ele vor fi suportate de cel care cade în pretenţii, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Mihaela Ciobanu, avocat