Misiune în Ghana (II)
În revista din luna noiembrie 2006 a fost prezentată o parte din mărturia celor doi frați franciscani: pr. Paul Panțiru și pr. Bogdan Balașcă. Redăm continuarea experienței lor de misionari în Ghana.
Activitatea de bază în misiune a fost pastorația. Ne-am ocupat, în mare parte, cu activitatea pastorală, în special în cele patru filiale, asigurând prin prezența noastră toate acțiunile liturgice și chiar animarea comunităților și încurajarea tuturor inițiativelor. Nici unul dintre noi nu eram încă hirotoniți preoți. Pentru că erau doar doi preoți am avut posibilitatea să "intrăm" în mediul pastoral, animând acțiunile liturgice care se desfășurau, în special, duminica. În timpurile "forte", precum Postul Mare sau Săptămâna Sfântă, am introdus adorația la preasfântul sacrament, acțiune liturgică absolut nouă în acea zonă, participând în fiecare vineri la două ore de adorație. În duminicile obișnuite asiguram serviciul liturgic prin celebrarea liturgiei cuvântului și distribuirea sfintei Împărtășanii. De asemenea, am avut posibilitatea să mergem și în case, vizitând bolnavii și rugându-ne împreună cu ei.
În cadrul comunității ecleziale din parohia noastră am descoperit un interes deosebit pentru interpretarea Sfintei Scripturi, în acest sens având loc, destul de frecvent, întâlniri în grupuri care dezbat probleme din viața cotidiană raportate la cuvântul divin. Uneori ai impresia că se insistă prea mult pe dezbatere și mai puțin pe aplicarea practică a cuvântului în viața de zi cu zi. Aproape totul se desfășoară la nivel de discuții cu întrebări și răspunsuri. Nu pot să omit faptul că există, în parohia noastră, o multitudine de grupuri (aproape 30): grupul femeilor "Sfânta Tereza", grupul "Sfântul Anton de Padova", grupul tinerilor catolici, grupul tinerilor franciscani etc. De multe ori am asistat la diferite întâlniri ale acestor grupuri, unde se discută, după un program formativ bine elaborat la începutul fiecărui an, teme de ordin creștin, religios, uman cât și teme care privesc viața în ansamblul ei. Din toate aceste detalii se poate sesiza că avem de-a face cu o Biserică locală matură, care dispune de mijloace reale, ce dă mărturie a propriei identități printre numărul mare de confesiuni și mișcări religioase existente.
Pe lângă această realitate pastorală am avut misiunea de a ajuta la tipografia și la școala fraților, unde învață circa 400 de elevi din ciclul gimnazial. La tipografie am încercat să "deslușim" toate mecanismele care ajută la buna funcționare a operațiunilor de tipărire și, mai ales, am încercat să facem din ea un mijloc de propovăduire a evangheliei în societatea ghaneză. În mare parte, cărțile tipărite pentru uzul elevilor din clasele gimnaziale, și nu numai, provin de la tipografia fraților printr-o colaborare cu Ministerul Educației din Ghana. Se poate spune că, deși posibilitățile financiare sunt reduse, copilul/tânărul ghanez are interes spre studiu și vede educația ca pe singura posibilitate de a reuși în viață și de a-și forma un orizont clar și eficient.
Această experiență de viață misionară a fost benefică și ne-a făcut să dorim cu o mai mare ardoare să continuăm munca de evanghelizare pe care am început-o în ianuarie 2005. Să sperăm că va exista o continuare a relatării acestei experiențe unice și ne încredințăm rugăciunilor dv.
Pr. Paul Panțiru, OFMConv.