Scrisoare către catolicii chinezi

Unul dintre şase locuitori ai acestei planete este chinez. Având o suprafaţă de 9.572.419 km², Republica Populară Chineză are o populaţie de 1,3 miliard de locuitori şi 56 de naţionalităţi. Deşi nu există statistici oficiale, se bănuieşte că 12% dintre chinezi sunt creştini. Principalele religii din China sunt budismul, taoismul şi islamismul. Dintre creştini majoritari sunt protestanţii (35-50 de milioane), urmaţi de catolici (8-12 milioane). China are şi 13 mii de ortodocşi.

În decursul anilor, mulţi dintre creştini au suferit pentru credinţa lor. Potrivit unui studiu recent, realizat de agenţia Asia News, există şi astăzi mulţi creştini chinezi în închisoare. "Zeci de episcopi, spune studiul citat, se află fie izolaţi, fie sub controlul permanent al Poliţiei, la fel şi preoţii, unii dintre aceştia executând pedepse prin muncă silnică. La distrugeri de biserici, arestări, bătăi şi condamnări sunt supuse şi comunităţile de protestanţi, în vreme ce micul grup de credincioşi ortodocşi nu este recunoscut ca religie oficială".

În ziua de 27 mai, în duminica Rusaliilor, papa Benedict al XVI-lea a semnat o scrisoare adresată episcopilor, preoţilor, persoanelor consacrate şi credincioşilor laici din Republica Populară Chineză. În cele 20 de capitole documentul pontifical, care a fost dat publicităţii la 30 iunie, oferă îndrumări privind viaţa Bisericii şi opera de evanghelizare în China.

O profundă afecţiune pentru întreaga comunitate catolică din China şi pasionată fidelitate faţă de valorile tradiţiei catolice pe tărâm bisericesc: acestea sunt cele două principii din care se inspiră Benedict al XVI-lea în scrisoarea către catolicii chinezi.

Pontiful trimite şi un mesaj special autorităţilor civile în care reafirmă disponibilitatea la dialog şi subliniază că nu vrea să se amestece în afacerile interne ale comunităţilor politice.

Scrisoarea ignoră expresia "Biserică patriotică". Aşa cum a spus cardinalul Joseph Zen la ultimul Sinod al episcopilor, "În China, Biserica este în aparenţă divizată în două, una oficială, recunoscută de către guvern, şi cealaltă clandestină, ce refuză să fie independentă de Roma. În realitate, ambele comunităţi doresc să fie fidele succesorului lui Petru şi ambele comunităţi sunt controlate şi suferă. Cei buni şi credincioşi nu aparţin doar uneia dintre părţi".

Este amintită în schimb Asociaţia Patriotică, un organism dorit de către stat, străin faţă de structura Bisericii, şi care reclamă supremaţia faţă de episcopi, în conducerea comunităţilor bisericeşti. Intenţiile sale declarate sunt inconciliabile cu doctrina Bisericii.

Creştinii care şi-au dat viaţa pentru credinţă sunt amintiţi de mai multe ori în scrisoare, consideraţi ca fiind exemplu şi temelie a noii evanghelizări.

Papa îşi îndreaptă atenţia spre starea episcopatului chinez şi înfruntă delicata temă a consacrărilor episcopale, care "atinge inima însăşi a vieţii Bisericii". Este reafirmat că numirea episcopilor revine papei "drept garanţie a unităţii Bisericii" şi că ordinarea episcopală ilegitimă reprezintă "o dureroasă rană pentru comuniunea eclezială".

Sfântul Părinte pune accentul pe importanţa formării creştinilor, a clerului precum şi a laicilor şi nu omite să se oprească asupra rolului familiei în China, invitând catolicii "să simtă în mod mai viu şi urgent misiunea lor" pentru binele întregii societăţi.

Scrisoarea se încheie cu anunţarea din partea papei a instituirii unei zile de rugăciune pentru Biserica din China, la 24 mai, în comemorarea liturgică a Sfintei Fecioare Maria, Ajutorul Creştinilor.

În anul 1948, numărul catolicilor depăşea 3 milioane, în prezent numărul lor este cuprins între 8 şi 12 milioane; China are peste 100 de episcopi, dintre care 60% cu vârste de peste 80 de ani; preoţii sunt în număr de 3.200; în cele 156 de comunităţi călugăreşti din China se află circa 6.000 de călugăriţe; numărul seminariştilor este de 2.300, aceştia studiind în 30 de seminarii, dintre care 12 majore şi 18 minore.