Precizări cu privire la documentul despre Biserică al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei

"Răspunsuri la unele întrebări privind anumite aspecte ale doctrinei despre Biserică": acesta este titlul documentului publicat marţi, 10 iulie, de către Congregaţia pentru Doctrina Credinţei. Documentul se compune din două părţi şi cuprinde răspunsurile la cinci întrebări şi, în final, un articol drept comentariu.

Noul document spune că Biserica Catolică este unica în care subzistă "elementele esenţiale constitutive" ale Bisericii voite de Cristos.

Primele trei reafirmă că Biserica Catolică "guvernată de succesorul lui Petru şi de episcopii în comuniune cu el" este unica ce se identifică în mod deplin cu Biserica instituită de Isus Cristos. Al patrulea şi al cincilea răspuns explică în ce măsură Bisericile Ortodoxe din Orient şi "comunităţile ecleziale" protestante nu au - cele din urmă mai mult decât primele - "elementele constitutive" esenţiale ale Bisericii.

Declaraţia Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei a provocat reacţii şi tulburări în rândul unor creştini necatolici. Acestea au fost redate într-o formă sau alta şi în presa din România.

Mai întâi trebuie precizat că e vorba de o declaraţie care se adresează catolicilor şi exprimă ca atare credinţa lor. De altfel toate Bisericile şi comunităţile bisericeşti îşi precizează credinţa lor în diferite documente sau mărturisiri de credinţă. Documentul vine, aşadar, să lămurească, să clarifice şi să dea răspuns "interpretărilor eronate care trezesc perplexitate şi dubii" în rândul catolicilor.

O lectură atentă a documentului arată că nu se spune nimic nou. Se expune şi explică, în rezumat, poziţia deja susţinută până acum de Biserica Catolică. În principal în această ultimă declaraţie se reiau afirmaţiile precedentului document emis de Congregaţia pentru Doctrina Credinţei cu aceeaşi finalitate de a aduce clarificări asupra unui punct esenţial al învăţăturii Bisericii, declaraţia "Dominus Iesus" din anul 2000, când la cârma Bisericii era papa Ioan Paul al II-lea.

Reacţiile pe care le-a trezit documentul se reduc la două.

În primul rând s-a spus că declaraţia jigneşte credinţa altora.

S-a precizat deja că documentul se adresează catolicilor. Nimeni nu este obligat să creadă ceea ce cred catolicii. Cu siguranţă şi pentru catolici sunt multe doctrine în celelalte credinţe în care nu se regăsesc şi cu care nu sunt de acord. Pentru aceasta însă nu se simt jigniţi. Suntem chemaţi să luăm act de acele credinţe şi să-i respectăm pe oameni indiferent în ceea ce cred.

În al doilea rând s-a subliniat că documentul riscă să îngreuneze dialogul ecumenic.

Ecumenismul nu presupune uniformizare, ci a ne regăsi în diversitate. Înseamnă înainte de toate a ne cunoaşte propria credinţă şi apoi pe a celorlalţi; a vedea punctele comune, conştienţi fiind de diferenţe. Documentul expune ceea ce din punctul de vedere catolic ne separă de ceilalţi, dar acest lucru nu limitează dialogul, ci, din contra, îl favorizează: orice dialog presupune claritate asupra poziţiilor fiecăruia.

Din gesturile şi declaraţiile papei Benedict al XVI-lea rezultă că el rămâne un promotor al dialogului ecumenic. Să ne amintim de vizita de anul trecut a papei în Turcia, de întâlnirea cu Chrisostomos al II-lea, arhiepiscop de Noua Iustiniana şi al întregului Cipru, care a întreprins în perioada 12-18 iunie o vizită oficială la Vatican, de ultima întâlnire de la Vatican cu delegaţia ortodoxă, cu ocazia Sfinţilor Petru şi Pavel de anul acesta etc.

Pr. Cornel Cadar