Curier juridic

* Toma I. (Vaslui). "Înainte de revoluţie am cumpărat cu zdelcă o casă împreună cu suprafaţa aferentă acestei construcţii de 250 mp. În baza Legii 18/1991 am solicitat comisiei locale să-mi elibereze titlul de proprietate pentru această suprafaţă de teren, iar în anul 2003 pentru această suprafaţă mi s-a eliberat titlul. După eliberarea acestui titlu am cerut instanţei să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare pentru imobilul casă de locuit, acţiune care mi-a fost admisă. Spre surprinderea mea, în 2005 am fost chemat în judecată pentru a fi anulat titlul de proprietate pe care este construită casa. Ce pot să fac în această situaţie?"
În apărarea dv. urmează să solicitaţi instanţei de judecată proba cu acte, precum şi proba cu expertiză tehnică de specialitate topometrică (dacă este cazul). Este necesar să depuneţi atât zdelca prin care aţi cumpărat casa, cât şi hotărârea judecătorească prin care aţi fost recunoscut ca proprietar al imobilului şi prin care faceţi dovada că pe terenul din litigiu este construit imobilul casă de locuit, proprietatea dv.

* Pop A. (Iaşi). "În cazul în care nu realizez venituri şi trăiesc din ajutorul social pot fi obligat la pensie de întreţinere în favoarea copiilor rezultaţi din căsătorie?"
Indiferent dacă realizaţi sau nu venituri sunteţi obligat să contribuiţi la creşterea şi educarea copiilor rezultaţi din căsătorie. Dacă nu aveţi un loc de muncă atunci instanţa vă va obliga să achitaţi pensie de întreţinere în funcţie de venitul minim pe economia naţională care pentru anul acesta a fost stabilit la 345 RON. În conformitate cu disp. art. 94 al. 3 din codul familiei, pensia de întreţinere se stabileşte până la o pătrime din venit pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii. Chiar dacă nu realizaţi venituri, în condiţiile în care nu achitaţi pensia de întreţinere timp de două luni şi se formulează împotriva dv. o plângere penală pentru abandon de familie, puteţi fi condamnat pentru săvârşirea acestei infracţiuni.

Accelerarea judecăţilor în materia restituirii proprietăţilor funciare

2. Judecarea proceselor se face de urgenţă şi cu precădere, inclusiv în perioada vacanţelor judecătoreşti. Termenele de judecată acordate de instanţă nu vor putea fi mai mari de 15 zile, cu excepţia cazului când părţile sunt de acord cu acordarea unui termen mai lung.

În cadrul instanţelor judecătoreşti procesele funciare se vor soluţiona de către complete specializate.

Art. 4. Pentru propunerea şi administrarea probelor vor fi aplicate următoarele reguli:
a) expertiza tehnică nu va fi încuviinţată decât dacă partea depune în şedinţa publică respectivă obiectivele de expertiză solicitate;
b) proba cu martori nu va fi încuviinţată decât dacă partea depune termenul la care admiterea probei urmează a fi pusă în discuţie numele şi adresele complete ale martorilor propuşi;
c) proba cu interogatoriu nu va fi încuviinţată decât dacă partea care propune această probă pune la dispoziţie termenul la care se dezbate admisibilitatea acestei probe, lista întrebărilor la care trebuie să răspundă cealaltă parte.

(2) Martorii nu vor fi citaţi în vederea audierii, prezentarea lor la termenul de judecată fiind în sarcina părţii care i-a propus.

(3) Raportul de expertiză tehnică va putea fi comunicat de către expert, concomitent cu depunerea la instanţă şi direct părţilor în proces, cu respectarea termenelor procedurale.

(5) Expertizele extrajudiciare prezentate de către părţi în cadrul proceselor funciare au aceeaşi valoare probantă ca şi expertizele ordonate de către instanţa de judecată, cu condiţia ca acestea să fie efectuate de către experţi autorizaţi de către Ministerul Justiţiei.

Art. 5. Hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti în procesele funciare în primă instanţă sunt supuse numai recursului.

(Atenţie! În cererea de recurs trebuie trecute motivele de recurs sub sancţiunea nulităţii cererii).

Mihaela Ciobanu, avocat