Lourdes. Primul pelerinaj

Acum 121 de ani a avut loc primul pelerinaj românesc la Lourdes.

Ideea organizării unui pelerinaj la Lourdes i-a aparţinut profesorului Gian Luigi Frollo de la Universitatea din Bucureşti, care a obţinut în acest sens binecuvântarea papei Leon al XIII-lea, a arhiepiscopului de Bucureşti, Paul Palma, şi a episcopului de Iaşi, N.I. Camilli. Acest emoţionant eveniment fusese precedat de un altul, traducerea în limba română a cărţii lui Henri Lasserre, Istoria Madonei de Lourdes.

În perioada 13-25 august 1885 s-au aflat la Lourdes trei persoane: prof. G.L. Frollo, pr. Daniele Pietrobono, reprezentantul Diecezei de Iaşi, pr. Joseph Bordron, reprezentant al Arhidiecezei de Bucureşti, iar în Franţa li s-au alăturat celor trei alte patru persoane din Bordeaux, în frunte cu pr. Jean Pierre Cabanne, fost misionar în Valahia. Grupul celor şapte pelerini ce au reprezentat România a depus la 22 august 1885, în capela "Sfântul Ioan Evanghelistul" a bazilicii "Sfânta Fecioară", un steag de catifea în culorile României, cu un cadru de flori din fire de aur. Steagul a fost lucrat de firma "Biais Ainé" din Paris, avea la mijloc figura Maicii Domnului, iar împrejurul figurii erau gravate cuvintele: "Adu-ţi aminte, Marie, şi de Ţara Românească". Sub steag se aflau stemele oraşelor: Bucureşti, Iaşi, Brăila, Galaţi, Craiova şi Bacău. Steagul a fost binecuvântat de episcopul de Oran, Mons. Goussail, iar la primirea steagului, superiorul bazilicii a spus, printre altele: "Nu, Neprihănita Fecioară nu va uita de România, şi dacă s-ar părea că vă uită, spre a vă încerca în credinţă, noi suntem aici spre a-i aduce aminte".

Emoţionat la vederea steagului românesc, pr. D. Pietrobono îi scria la 22 august 1885 procuratorului general al OFMConv.: "Este unul dintre cele mai frumoase steaguri care există în bazilica "Sfânta Fecioară de Lourdes"".

Depunerea steagului a fost evenimentul central al primului pelerinaj românesc la Lourdes, în 1885, şi a fost descris pe larg în revista Annali di Nostra Signora di Lourdes, în numerele din decembrie 1885, februarie şi martie 1886.

Se cuvine menţionat faptul că pelerinii români s-au asociat pelerinajului naţional francez, care a avut loc la Lourdes în aceleaşi zile şi că, printre numeroasele cântece ce au fost intonate în acele zile de har în oraşul Maicii Domnului, a răsunat şi invocaţia: "Adu-ţi aminte, Marie, şi de Ţara Românească", adaptat pe muzica imnului naţional românesc compus de Hübsch.

Un moment emoţionant a fost reprezentat de cuvântările unora dintre participanţii la pelerinaj. Astfel, pr. J.P. Cabanne a vorbit despre semnificaţia pelerinajului românesc sub auspiciile celui francez; pr. P. Picard din delegaţia franceză a vorbit despre România, prietena Franţei; ep. Goussail a numit steagul emblema naţiunii române, un obiect sfânt şi îndrăgit al bazilicii de la Lourdes, instrument facilitând primirea harurilor cereşti. Pr. D. Pietrobono a recitat o frumoasă rugăciune în limba română, iar pr. J. Bordron a expus un scurt istoric al celor două dieceze de Iaşi şi de Bucureşti.

Pe durata desfăşurării pelerinajului, pelerinii români au fost înconjuraţi cu multă simpatie de ceilalţi pelerini din Franţa şi din întreaga lume, aceştia din urmă participând cu o devoţiune deosebită la toate Liturghiile pe care pelerinii români le-au ţinut la grotă.

La 25 august 1885, profesorul G.L. Frollo, pr. D. Pietrobono şi pr. J. Bordron şi-au încheiat misiunea la Lourdes purtând în România mărturia splendidelor fapte la care au luat parte în oraşul Maicii Domnului. Ei au scris o pagină memorabilă a istoriei Bisericii locale şi au rămas în conştiinţa noastră ca făuritori ai primelor legături dintre România şi Lourdes.

Dr. Dănuţ Doboş