Sfinţiri de biserici

Târgu Ocna

ES Jean-Claude Périsset, nunţiu apostolic în România şi Republica Moldova, împreună cu PS Petru Gherghel, PS Aurel Percă şi PS Cornel Damian, care a ţinut şi omilia, au sfinţit, în ziua de duminică, 6 august, biserica nouă din Târgu Ocna, au consacrat altarul acesteia şi au inaugurat hramul "Schimbarea la Faţă".

Duminică, 6 august, sărbătoarea Schimbării la Faţă. Părintele Valeriu Mărtişcă a aşteptat venirea episcopilor. Sunt 14 ani de când a fost trimis în această comunitate declarată parohie cu doar câţiva ani înainte, pe timpul răposatului pr. Anton Gal. După un scurt interimat acoperit de pr. Inocenţiu Arcana, i s-a încredinţat lui misiunea de configurare a conştiinţei credincioşilor că formează o parohie, unitate de bază a poporului lui Dumnezeu şi de construire a casei Domnului.

Deja de dimineaţă mulţi credincioşi erau în jurul clădirii noii biserici. Aşa cum i-am văzut în toate aceste zile de când sunt invitatul parohului. Ascultau mai întâi cuvântul lui Dumnezeu şi cateheza. Participau cu reculegere la celebrarea tainelor sfinte. Apoi se roteau încontinuu cu mătura în mână, sau cu o găleată, sau cu o roabă, sau cu o cârpă. Se uitau atent. Retuşau ceva, ştergeau ceva, îndreptau ceva.

Acum erau în haine de sărbătoare. Mulţi - naşii - aveau eşarfe speciale. Mulţi - cu sau fără eşarfe - erau înşiruiţi spre scaunele de spovadă: ultima verificare internă. Se simţea parcă necesitatea de a fi în acord de nuanţă. Ea, biserica cea nouă, zveltă, luminoasă, surâdea în soare. Ei, cei care-au zidit-o, senini, cu bucurie în suflet şi pe chip, cu mulţumire nedisimulată, o înconjurau din toate părţile. Pentru a o vedea, pentru a o admira, parcă pentru a o sprijini. Ei şi biserica formau un tot. Beton şi cărămizi şi sudoare înzidite cu multă jertfă şi finisate cu drag prin credinţă.

Mi s-a părut firească îngrămădirea tuturor la strigătul episcopului: "Intraţi cu credinţă prin porţile casei Domnului, veniţi în pridvoarele sale cântând!" Cuvântul Sfintei Scripturi, invocarea tuturor sfinţilor, rugăciunea de consacrare a păstorului şi ungerea cu sfânta crismă au dat împlinire şi semnificaţie întregului efort şi tuturor sacrificiilor. Aceasta este cu adevărat casa lui Dumnezeu şi poarta cerului. Cortul lui Dumnezeu în mijlocul oamenilor, templul sfânt zidit din pietre vii, aşezat pe temelia apostolilor, avându-l ca piatră unghiulară pe Cristos Isus, locul unde oamenii pot să dobândească adevărata libertate şi să fie înveşmântaţi în demnitatea de fii ai lui Dumnezeu orientaţi spre Ierusalimul cel de sus.

Pr. Alois Bulai

* * *

În anul 1990, la 15 august, PS Petru Gherghel, în prezenţa pr. paroh Anton Gal şi a unui mare număr de credincioşi, a sfinţit locul şi a pus piatra de temelie a noii biserici din Târgu Ocna, care în anul 1994 a primit aprobarea de a avea hramul Schimbarea la Faţă.

În urma morţii pr. Anton Gal din anul 1992 a fost numit la 1 august 1992 paroh pr. Valeriu Mărtişcă; acesta a schimbat proiectul vechi cu cel al actualei biserici, având colaboratori: proiectant arhitect Mihai Maica, inginer de rezistenţă Constantin Grapă, diriginte de şantier Gheorghe Bişoc, iar în ultimii ani pe ing. Teodor Tiba, şi constructor Societatea de Construcţii "Alconep" din Târgu Ocna.

Noua biserică are 30 m lungime, 19 m lăţime, 15 m înălţime interior, înălţimea crucii din vârful turnului 37 m.

La intrarea principală sunt două uşi masive din stejar, fixate pe role, pe care sunt prinse două basoreliefuri mari cât uşile, şi care îl reprezintă pe Cristos înviind şi pe Cristos înălţându-se la cer.

În spatele celor două uşi cu basoreliefuri, două grilaje masive de fier fac şi ele parte integrantă din ansamblul bisericii, şi prezintă nişte simboluri: în partea de sus este soarele, din care pornesc razele simbolizându-l pe Cristos; în partea de jos şi într-o parte şi în alta sunt trasate câte un cerc, un pătrat şi un peşte (ichtys) care este redat grafic mai mare.

Privită din exterior şi din interior, noua biserică este gândită şi construită ca o arcă sau ca o barcă, ce are în vârful catargului din turnul bisericii, crucea lui Cristos.

Toată suprafaţa bisericii este acoperită cu granit.

Covorul central din mijlocul bisericii, preia o capodoperă a lui C. Brâncuşi, "Coloana infinitului", care începe chiar de la intrarea principală în biserică şi se opreşte exact sub masa de altar.

Pr. Valeriu Mărtişcă

* * *

Somuşca

Sfinţirea bisericii "Sf. Luca" din Somuşca a avut loc, sâmbătă, 5 august. Biserica a fost sfinţită de ES Jean-Claude Périsset, nunţiu apostolic în România şi Republica Moldova, în prezenţa PS Petru Gherghel şi a PS Cornel Damian.

La sărbătoare au participat credincioşii din localitate şi din comunităţile vecine, în număr de aproximativ 2.000. Au mai participat autorităţile locale în frunte cu Ion Joca, primarul localităţii, Cătălin Mardare, senator, Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău.

Sărbătoarea s-a încheiat cu o manifestare culturală la subsolul bisericii (pentru a marca cei 225 de ani de atestare) cu un scurt program artistic prezentat de copiii din Somuşca, urmat de un recital de muzică populară susţinut de ansamblul "Busuiocul" din Bacău. La ora 21.30, fanfara din Băcioi a cântat în faţa bisericii antrenând credincioşii într-o horă ca pe vremuri.

* * *

Anul acesta satul Somuşca sărbătoreşte 225 de ani de existenţă, fiind menţionat pentru prima dată în condicile Parohiei Faraoani în anul 1781, cu 15 familii şi 83 de credincioşi.

Prima biserică a fost construită între anii 1900 şi 1902, sub îndrumarea pr. Graţian Carpati, paroh de Cleja. Ca mărturie a vechii biserici s-a păstrat o parte din temelia ei, un fragment din stâlpul de consolidare şi piatra memorială amplasată pe acest stâlp.

Biserica veche devenind neîncăpătoare, l-a îndemnul părintelui Mihai Gal, comunitatea catolică din Somuşca a hotărât construirea unei biserici.

La 15 iulie 1990, PS Petru Gherghel a sfinţit piatra de temelie a noii biserici. După cum reiese din documentul întocmit cu ocazia sfinţirii pietrei de temelie noua biserică trebuia să fie închinată tot Sfintei Treimi. Ulterior, pr. Gal a decis să schimbe hramul noii biserici: Sfântul Luca pentru că "în ziua de 18 octombrie s-au început săpăturile la temelia noii biserici".

În partea dreaptă a piciorului mesei de tabernacol s-a introdus documentul de sfinţire a pietrei de temelie.

Proiectul noii biserici a fost făcut de Firma "Amfora" din Bacău. Un caz nefericit a făcut ca inginerul de la "Amfora" să moară într-un accident de maşină, iar pr. Mihai Gal a coordonat singur lucrările la noua biserică. Lucrările au fost întrerupte de specialişti, în 1994, din cauza segregărilor existente în betoanele turnate şi a unui izvor de apă al cărui fir trecea pe sub biserică cerându-se executarea unui drenaj şi consolidarea bisericii. Timp de patru ani lucrările au stagnat.

În 1998 a fost numit paroh pr. Francisc Matieş care, luând legătura cu specialiştii, a reuşit să ducă la capăt lucrarea.

Proiectul de drenaj şi de consolidare a fost conceput de Firma "Spedac" din Iaşi, coordonată de ing. Constantin Cristea. Executantul drenajului şi al consolidării a fost Firma "Tetha" din Bacău, condusă de ing. Ştefan Rotariu. Pentru doi ani, diriginte de şantier a fost ing. Gabriel Enache, iar în perioada 1999-2004, ing. Romică Strugaru. Picturile din biserică au fost realizate de Gheorghe Benchea, din localitate. Muncitorii angajaţi pentru ridicarea bisericii au fost din sat, dar s-a depus şi foarte multă muncă voluntară.

Biserica are o lungime de 37 m şi o lăţime de 17 m. Este compusă din subsol şi biserica propriu-zisă.

Pr. Francisc Matieş

* * *

Ciucani

Într-o atmosferă de sărbătoare, PS Petru Gherghel a consacrat altarul şi a sfinţit biserica "Sfânta Maria Magdalena" din Ciucani, în cadrul unei Liturghii solemne din ziua de sâmbătă, 22 iulie.

Comunitatea din Ciucani numără astăzi 171 de familii cu 662 de credincioşi, la care se adaugă cele două filiale: Berindeşti, cu 90 de familii şi 284 de credincioşi, şi Dumbrăveni, cu 124 de familii şi 417 credincioşi.

La eveniment au participat aproximativ 30 de preoţi şi numeroşi credincioşi din Ciucani şi comunităţile vecine.

Demersurile pentru ridicarea noului edificiu au fost iniţiate în urmă cu 21 de ani. Ctitorirea bisericii a început în 1985, prin grija părintelui Mihai Gal, care a reuşit ridicarea unui edificiu măreţ, cu sprijinul celor aproximativ 50 de familii din Ciucani şi neţinând cont de restricţiile regimului comunist, fără autorizaţie şi fără bani, dar cu o deosebită încredere în providenţă, lucrând mai mult noaptea decât ziua.

"N-au lipsit bătăile, anchetele la Securitate, dar părintele, asemenea stejarului, ancorat în credinţa sa, le-a depăşit pe toate", a menţionat părintele paroh Iulian Pascaru la începutul Liturghiei de sfinţire.

În dimineaţa de sâmbătă, 22 iulie, întregul sat fremăta de nerăbdare în aşteptarea momentului care avea să încununeze munca şi sacrificiile de aproximativ 20 de ani ale credincioşilor din Ciucani. Îmbrăcaţi în costume naţionale, credincioşii l-au primit la ora 10.30 pe PS Petru Gherghel, iar la ora 11.00 a început sfânta Liturghie de sfinţire a bisericii.

La predică, Preasfinţitul a vorbit despre valoarea jertfei tuturor acelora care trudesc la construirea unei "case a lui Dumnezeu".

La finalul celebrării parohul comunităţii a mulţumit tuturor celor care, prin sudoarea frunţii lor, au contribuit la ridicarea bisericii şi s-au implicat în buna desfăşurare a ceremoniei de sfinţire.

Sfinţirea Bisericii s-a desfăşurat în aceeaşi zi cu hramul bisericii "Sf. Maria Magdalena".

Pr. Petrică Dăncuţ

* * *

"...Un fapt atrage atenţia în istoria construcţiei acestei biserici. Un grup de 16 femei şi doi bărbaţi a înfruntat regimul, dorind să ajungă chiar la "tovarăşul Ceauşescu" pentru a-şi cere dreptul la un lăcaş de cult. Intervenţia Excelenţei sale Mons. Ioan Robu i-a convins să se întoarcă din Bucureşti înapoi în sat şi nu la Jilava, Aiud sau Sighet, unde au putrezit oasele atâtor altor eroi ai credinţei.

Crăciunul, Paştele, hramul erau celebrate în noua biserică în construcţie sub cerul liber. Părintele profesor Claudiu Dumea îşi aminteşte şi astăzi cum celebra jertfa sfântă a Euharistiei şi apa şi vinul îngheţau în potir, iar zăpada se depunea peste credincioşii adunaţi cu mic cu mare.

Căderea regimului în 1989 i-a ambiţionat pe ciucăneni atât de tare, că într-un an au dat gata construirea. Pictura a fost executată de Petru D. Roca din Răducăneni în vara anului 1991...

La 17 octombrie 1994, Ciucani a devenit parohie, prin reîntoarcerea pe aceste meleaguri a părintelui Gheorghe Farţadi. S-a ridicat şi casa parohială, iar prezenţa permanentă în sat a unui preot a fost de bun augur pentru comunitate.

Aducerea unei orgi clasice a îmbucurat mulţi ani urechile credincioşilor prin mâna iscusită a aceluia care a fost mulţi ani dascălul comunităţii, Ion Mengheriş.

Refacerea picturii de tânărul Cristian Cojocaru din Bacău, construirea altarului şi a prezbiteriului de marmură au dat o înfăţişare măreaţă bisericii noastre. În centrul ei tronează statuia patroanei lăcaşului, sfânta Maria Magdalena, opera părintelui Damian Vătămănelu.

Atrage atenţia în biserică tabernacolul, operă a unui iscusit sculptor local, Grigore Meştercă...".

(Din cuvântul de întâmpinare rostit de parohul comunităţii