Obezitatea, o boală a civilizaţiei

Obezitatea reprezintă greutatea corporală excesivă combinată cu prezenţa de ţesut gras în exces.

Obezitatea poate fi evitată. Experţii internaţionali sunt categorici: consumarea în cantităţi mai mici a unor alimente mai sănătoase şi efectuarea câtorva exerciţii fizice în fiecare zi pot contribui eficient la combaterea obezităţii. Dincolo de explicaţia pur fiziologică a acestei afecţiuni, adică faptul că obezitatea reprezintă rezultatul unei diete bogate şi diminuării consumului energetic, există un fapt mult mai îngrijorător: boala civilizaţiei depinde foarte mult de factori culturali, economici şi sociali şi de mediul familial.

Probabilitatea ca obezitatea să persiste la vârsta adultă depinde de cât de devreme a apărut aceasta în copilărie. Specialiştii sunt de părere că obezitatea înainte de pubertate va persista la vârsta adultă în proporţie de 20 până la 50% dintre cazuri. Supraalimentarea în copilărie, în special excesul de proteine determină creşterea numărului de adipocite (celule grase). Cu cât acestea se găsesc în număr mai mare, cu atât grăsimea poate fi depozitată mai uşor. Este vorba despre aşa-numita obezitate "hiperplazică". Aşadar, este important de evitat obezitatea în adolescenţă sau la vârsta adultului tânăr, deoarece există un risc înalt de persistenţă a obezităţii. Mai mult decât atât, obezitatea în copilărie se corelează cu o creştere estimată de 50 până la 80% a riscului de deces precoce prin boli cardio-vasculare. Unul dintre principalele motive pentru care copiii şi tinerii nu fac destul exerciţiu fizic este timpul îndelungat pe care îl petrec în faţa televizorului şi jucându-se la calculator. Toate cercetările indică acelaşi lucru: la copii, obezitatea se corelează cel mai frecvent cu durata de timp pe care o petrec şezând în faţa unui ecran.

Consecinţe devastatoare

Obezitatea reprezintă elementul central al unei categorii de afecţiuni periculoase, majoritatea având legătură între ele.

Tensiune arterială mare (hipertensiune): în special atunci când apare în combinaţie cu obezitatea de tip abdominal.

Cancere: sânul, colonul, uterul, prostata, canaliculele biliare, reprezintă toate organe vulnerabile la cancer.

Complicaţii venoase: mai frecvent în cazul femeilor obeze, insuficienţa venoasă determină edeme şi flebită, embolie pulmonară şi ulcere ale membrelor inferioare.

Litiază biliară: reprezintă formarea de calculi în interiorul ductului biliar fiind prezentă în special la femei.

Infarct miocardic: consecinţă directă a obezităţii sau corelată cu alte afectări cardiovasculare secundare, infarctul miocardic este întotdeauna o afecţiune de temut şi poate cauza moarte subită. Boala arterelor coronare, cunoscută şi sub denumirea de angină pectorală, apare de obicei cu o frecvenţă mai mare la persoanele care prezintă obezitate de tip abdominal.

Insuficienţă cardiacă: poate reprezenta o consecinţă directă a obezităţii sau o consecinţă a combinaţiei de infarct miocardic pios hipertensiune arterială.

Ateroscleroză: deoarece se asociază cu diabet zaharat, hipertensiune arterială şi cu niveluri crescute de LDL colesterol (colesterol "rău") în combinaţie cu nivele scăzute de HDL colesterol (colesterol "bun"), obezitatea contribuie la apariţia aterosclerozei.

Accident vascular cerebral: pentru un pacient obez, riscul de a suferi un accident vascular cerebral este de trei ori mai mare.

Apnee de somn: această tulburare poate determina aritmii cardiace, hipertensiune arterială sau chiar moarte subită, precum şi somnolenţă diurnă. Apneea de somn este definită ca întreruperi ale respiraţiei în timpul somnului care durează cel puţin zece secunde de fiecare dată şi care apar de mai mult de cinci ori pe oră.

Tulburări respiratorii în timpul activităţii fizice: se datorează în special excesului de grăsime acumulat în torace şi în jurul stomacului.

Articulaţii: obezitatea determină uzura şi distincţia în exces a ţesutului cartilaginos care se găseşte în interiorul articulaţiilor, în timpul mersului sau al poziţiei în picioare, având ca rezultat dureri de spate, genunchi artrozici (gonartroză) şi şolduri artrozice (coxartroză), în special la femei.

Dr. Doina Lucia Amza, medic de familie