Cultul Maicii Domnului

Sfinţiile voastre, dragi persoane consacrate, iubiţi credincioşi,

Cultul preacuratei Fecioare Maria a fost prezent mereu între credincioşii catolici din România şi el a fost susţinut şi încurajat de păstorii noştri sufleteşti în conformitate cu prescrierile bisericeşti şi cu evoluţia creşterii creştine în diferitele zone ale ţării.

Cinstirea Madonei de Lourdes a preocupat pe toţi preoţii şi credincioşii din diferitele parohii ale diecezei, dar ea s-a remarcat într-un mod deosebit în câteva centre între care se numără comunitatea Butea, graţie hotărârii şi iniţiativei parohului de atunci Giuseppe Corradini, cu binecuvântarea şi încurajarea episcopului de Iaşi. Această iniţiativă a făcut să crească deosebit de mult iubirea faţă de Madona de la Lourdes, care a binevoit să se arate unei tinere fecioare, Bernadetta Soubirous, în anul 1858, şi care priveşte cu mare dragoste spre cei în suferinţă şi spre toţi cei care o caută.

Este de remarcat momentul principal al devoţiunii faţă de Madona de la Lourdes prin inaugurarea la Butea a statuii sfintei Fecioare Maria dăltuită după descrierea făcută de Bernadetta, vizionara din Pirinei.

Acest eveniment a fost bine pregătit, iar binecuvântarea statuii a fost săvârşită de episcopul de Iaşi, Nicolae-Iosif Camilli, devenind astfel începutul unei mari manifestări de simpatie pentru Maica Domnului de la Lourdes, deschizându-se în acest fel şi în părţile noastre primele altare şi grote asemănătoare cu altarul şi grota din Franţa.

Cultul faţă de Maica Domnului a crescut încet şi sigur prin aportul publicaţiilor de mai târziu şi prin activitatea diferiţilor preoţi, astfel încât s-a difuzat şi intensificat peste tot şi astăzi putem spune că a cuprins toate comunităţile şi toate parohiile.

Pentru o aprofundare a istoriei acestei devoţiuni, a apărut recent lucrarea domnului prof. dr. Dănuţ Doboş, care, la rugămintea şi cu sprijinul actualului paroh de Butea, pr. Petru Blaj, a repus în circuit nu numai datele istorice ale acestui eveniment, ci mai ales interesul pentru intensificarea cinstirii Maicii Domnului de la Lourdes prin şi pentru comemorarea evenimentului petrecut la Butea în anul 1886 ca şi în celelalte câteva centre din ţară şi din dieceză.

De aici a început totul: de la ajutorul Maicii Domnului în favoarea părintelui Corradini, care l-a salvat din situaţia grea în care intrase în timpul febrei tifoide din 1885, şi de la sugestia episcopului Nicolae-Iosif Camilli de a-i aduce mulţumiri Madonei prin aducerea unei statui de la Lourdes şi prin aşezarea ei în biserica din Butea. Intenţia de a ajunge în pelerinaj la Lourdes a lăsat-o pe altă dată.

Ajutat de parohul de Galaţi de atunci, pr. Daniele Pietrobono, părintele Corradini obţine statuia dorită şi începe pregătirea pentru primirea şi aşezarea ei solemnă în biserica din Butea. Dintre multiplele date posibile, analizate cu episcopul de Iaşi, şi la sugestia unor colegi şi prieteni, data inaugurării altarului şi a grotei Madonei de Lourdes a fost stabilită pentru luna octombrie, luna sfântului Rozariu, iar ziua s-a fixat pentru a doua duminică din lună, 12 octombrie.

Statuia mult aşteptată a sosit la Butea venind de la Galaţi la începutul lunii august 1886, iar pregătirile pentru inaugurarea din octombrie, începute încă din luna iunie, au continuat prin diferite predici şi celebrări speciale.

Istoria a consemnat că sărbătoarea a fost impresionantă, participarea credincioşilor, nu numai din Butea, ci şi din împrejurimi, a întrecut orice aşteptare, ceremoniile au impresionat lumea prin frumuseţea predicilor şi rugăciunilor făcute. Momentul sărbătoresc a umplut toată valea Siretului şi toate satele cu un cântec marian ce a început atunci, iar ecoul său răsună şi astăzi: "Ave, ave, ave Maria", cunoscut sub numele tradiţional de: Fecioara la munte / pe stânci apăru / ea pleacă a sa frunte / salut-o şi tu / Ave, ave, ave Maria. Melodia acestui cântec a fost compusă de Vandesi, iar cuvintele au fost traduse în limba română de Gian Luigi Frollo, un vestit profesor din Bucureşti, un om de litere şi un creştin catolic remarcabil, un apologet al catolicismului românesc cum a fost caracterizat de presa timpului (Farul nou, 16 august 1936).

Cultul Maicii Domnului de la Lourdes, început atât de solemn la Butea, s-a răspândit şi în alte părţi ale diecezei, creându-se astfel un climat de comuniune mariană între cei din Moldova, Muntenia, din întreaga Românie, cu cei de la Lourdes şi din alte părţi ale lumii.

Istoria Bisericii Catolice consemnează astfel de momente sărbătoreşti la Cioplea, la Brăila şi Galaţi, iar mai târziu, cu binecuvântarea episcopului de Iaşi, la Răchiteni şi la Tg. Trotuş. Aceste iniţiative reprezintă de fapt fundamentul şi trambulina răspândirii cultului Fecioarei de la Lourdes în toată România, numită de Sfântul Părinte papa Ioan Paul al II-lea Grădina Maicii Domnului.

Nu putem uita nicidecum şi cultul Maicii Domnului din partea credincioşilor greco-catolici din Ardeal, promotorii şi beneficiarii unor vestite locuri de pelerinaje, precum şi cinstirea Maicii Domnului de către Biserica Ortodoxă din România.

Nu există biserică, mănăstire, schit sau capelă unde să nu existe o imagine, chiar şi mai multe, a sfintei Maria, născătoare de Dumnezeu.

Sfinţiile voastre, dragi fraţi şi surori,
iubiţi cinstitori ai Maicii Domnului,

Făcând memoria cultului Mamei noastre cereşti în sânul poporului nostru creştin, în general, şi celebrând anul acesta un moment special al acestui cult în comunitatea Butea - 120 de ani de la inaugurarea statuii Maicii Domnului de la Lourdes - vrem să retrăim acel moment cu o bucurie deosebită şi cu un interes sfânt, îndreptându-ne atenţia şi iubirea spre aceea care, însoţindu-l pe Fiul său în planul de mântuire al lumii, nu numai în timpul vieţii pământeşti, ci şi în toată desfăşurarea operei de mântuire în istorie, deci şi în zilele noastre, vrem să ne înscriem cu câteva momente comemorative şi sărbătoreşti, la care invit întreaga dieceză şi, în mod special, pe credincioşii din Butea şi din împrejurimi.

În vederea unei trăiri intense a acestei bucurii, stabilim următoarele iniţiative mariane, ce vor fi înscrise în mod înţelept şi armonios în planul pastoral diecezan, dedicat Sfintei Scripturi. De fapt, cinstind-o pe Maria şi ascultând-o, ea ne spune: Faceţi ceea ce vă va spune el! Faceţi pocăinţă şi rugaţi-vă! (cf. In 2,1-11).

La nivel diecezan

a) Începând cu luna mai a acestui an vom iniţia un lanţ de pelerinaje parohiale la Cacica după programarea făcută de noi prin Oficiul pentru Pelerinaje, program ce se va desfăşura pe parcursul a trei ani:
1. 2006 - 120 de la inaugurarea statuii Maicii Domnului de la Lourdes
2. 2007 - 90 de ani de la apariţiile de la Fatima
3. 2008 - 150 de ani de la apariţia de la Lourdes.

Cu privire la aceste pelerinaje parohiale desfăşurate în această perioadă, veţi primi informaţii detaliate ulterioare.

b) Celebrarea anuală a pelerinajului de la Cacica - 15 august -, având ca scop aprofundarea cuvintelor Mariei: Fie mie după cuvântul tău şi Faceţi tot ceea ce vă va spune el.

c) Un pelerinaj diecezan la Lourdes condus de episcop între 4 şi 15 septembrie a.c., cu participarea liberă a preoţilor, persoanelor consacrate şi a credincioşilor, din cadrul celor zece decanate (aproximativ 250 de persoane - cinci autocare).

La nivel local - Butea
1. Participarea unui grup de credincioşi bolnavi din Butea la un pelerinaj special la Lourdes la începutul lunii iulie condus de un preot şi de surori.
2. Misiuni populare pregătitoare la marea sărbătoare din ziua de duminică, 20 august, în care va fi implicată întreaga comunitate din Butea.
3. Pelerinaj local în ziua de 20 august din partea comunităţilor vecine: Răchiteni, Izvoare, Şcheia, Fărcăşeni, Oţeleni, Buhonca, Rotunda, precum şi celelalte comunităţi din zonă, sub coordonarea părinţilor decani zonali.
4. Celebrarea solemnă pontificală comemorativă a inaugurării statuii Maicii Domnului de la Lourdes de acum 120 de ani, cu participarea (sperăm) a steagului marian românesc depus în bazilica din Lourdes în anul 1885, a episcopului de Lourdes, Mons. Jacques Perrier, şi a altor episcopi din ţară şi străinătate.
5. Încheierea celebrărilor mariane în duminica a doua din octombrie 2006 în biserica din Butea, cu participarea fiilor satului - personalităţi, preoţi, persoane consacrate, localnici şi alţi invitaţi.

Sfinţiile voastre, dragi fraţi şi surori,
Per Mariam et cum Maria ad Jesum

Îndreptând spre Sfinţiile voastre şi spre toţi credincioşii Diecezei de Iaşi aceste propuneri, gânduri şi preţioase aduceri aminte, sper ca să creştem cu toţii în sfântă şi filială iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de Maria, mama lui Isus şi a noastră.

Nădăjduiesc în acelaşi timp să crească în noi toţi şi în tot poporul nostru credincios fidelitatea faţă de cuvântul lui Dumnezeu, dragostea faţă de ceilalţi fraţi, fii ai aceleiaşi Biserici şi ai aceleiaşi mame, spre binele şi fericirea tuturor.

Cu acest program propus de noi sperăm să ne reîmprospătăm cinstirea şi iubirea faţă de Maria şi să intrăm şi noi din fiecare parohie, în toate momentele solemne ale acestui an, în marele cor ce răsună la Nazaret, la Roma, la Lourdes, la Fatima, la Czestochowa, la Cacica, la Iaşi sau la Butea - cor ce o cântă pe cea care este neprihănit zămislită, pe cea curată şi iubitoare, cu frumoasele cuvinte ale cântecului nostru tradiţional: Fecioara la munte - Ave, ave, ave Maria!

Cu îmbrăţişarea şi binecuvântarea noastră arhierească,

Iaşi, 1 aprilie 2006

+ Petru Gherghel, episcop de Iaşi