Răspundem...

* P.S.C. (Iaşi). Suntem întru totul în acelaşi gând cu dv.: "Fratele Roger a fost un simbol al creştinismului, o toleranţă totală, o înţelegere deplină între tinerii de confesiuni diferite. O viaţă de luptă pentru unitatea creştină. Un model. O moarte năprasnică... Fie ca moartea fratelui Roger să devină un liant în unificarea credinţei". De asemenea, apreciem şi mesajul către jurnalişti: "Oameni buni, încercaţi înainte de a vă face meseria să vă puneţi în pielea victimei. Sunteţi sau veţi fi şi voi părinţi. Iubiţi-vă aproapele. Căutaţi să uşuraţi suferinţa, nu fiţi hiene. Nu vă vindeţi pentru bani. Nu merită să vă pierdeţi sufletul. E singura noastră comoară...". De altfel, fratele Joao, responsabil cu pelerinii din România la Taizé, a trimis un mesaj de răspuns celor care au scris la Taizé mesaje de condoleanţe: "Vă mulţumim din suflet pentru mesajele trimise. Aş dori, mai târziu, să răspund personal la fiecare. Inimile noastre sunt tulburate, îndurerate, dar avem încredere că Domnul ne va călăuzi prin drumuri de pace şi de lumină. Avem o certitudine: binele este mai puternic decât răul. Dragostea are mereu ultimul cuvânt de spus. Sunt convins că această cruce ne va putea tămădui şi sufleteşte... Iată rugăciunea citită miercuri (17 august) de noul nostru stareţ, fratele Alois: "Sfântule Duh, tu pui la îndemâna slăbiciunii noastre omeneşti aceste valori ale Evangheliei la care fratele nostru Roger ne-a făcut atât de atenţi: bunătatea inimii, iertarea, milostivirea"".

* Dr. ing. Gavril Victor Năsui (Galaţi). "Vă mulţumesc pentru promptitudinea dv. în ceea ce priveşte trimiterea revistei "De la Răsărit până la Apus", pe care o primesc la timp în calitate de abonat. Este o revistă excelentă, care m-a zidit sufleteşte. Împreună cu revista "Lumina creştinului" mi-au dăruit ceea ce s-ar putea numi din punct de vedere creştinesc o casă pe stâncă. Mulţumesc autorilor şi colaboratorilor acestor reviste şi le doresc o ploaie de haruri şi binecuvântări de la Domnul, de asemenea multă sănătate şi succes în nobila dv. misiune".

Vă mulţumim pentru aprecierile făcute cu privire la publicaţiile de la Editura "Presa Bună". Ne bucurăm că le citiţi şi vă folosesc. Vă mulţumim şi pentru sprijinul financiar dat publicaţiilor.

* Anton Simon (Bacău). "Vă rog să-mi trimiteţi prin poştă o carte cu rugăciunile de bază în limba germană necesară unui creştin romano-catolic. Cu siguranţă dv. o puteţi procura din Bucovina deoarece acolo există mulţi credincioşi de etnie germană".

Cartea pe care o solicitaţi nu există în librărie şi ne este foarte greu să o procurăm din altă parte. Poate cineva din Bucovina, citind mesajul dv., v-ar veni în ajutor prin intermediul redacţiei.

* A. (jud. Bacău). "Acum 30 de ani erau nişte preoţi mai severi, făceau predici în legătură cu copiii care trebuiau să se nască, ce simbolizează rochia miresei etc. Acum în democraţie tinerii pleacă în străinătate şi stau necununaţi acolo. Această vină o poartă în cea mai mare parte părinţii, dar şi preoţii".

Ceea ce ne-aţi scris este într-adevăr trist, mai ales că-i acuzaţi pe alţii de relele pe care le-aţi descoperit. Citind scrisoarea ne aşteptam ca spre final să ne spuneţi ce aţi făcut dv. ca lucrurile să nu fie aşa. E foarte uşor să acuzăm pe ceilalţi. Dv. nu aţi avut curajul nici măcar să vă semnaţi. Vă dorim gânduri bune şi aşteptăm să ne mai scrieţi, în special despre cele făcute de dv. pentru îmbunătăţirea celor semnalate.

* Petrea Andruşca (Germania). "Citesc revista "Lumina creştinului" de mulţi ani, înainte de Cel de-al Doilea Război Mondial până în 1944, când a venit comunismul şi toate editurile religioase au fost închise. A început prigoana împotriva preoţilor, a călugărilor şi cel mai grav desfiinţarea bisericii, a religiei greco-catolice şi ruperea legăturilor cu Sfântul Părinte de la Roma. Anul acesta fiind în Germania mereu spuneam rudelor din Rădăuţi să-mi trimită şi mie revistele "Lumina creştinului" aici".

Apreciem mult că sunteţi un vechi cititor al revistei. Vă mulţumim că citiţi şi acum revista tocmai din Germania. Articolul trimis de dv. va fi analizat de comisia istorică.

* Pr. dr. Anton Moisin "Prin prisma dezastrelor care nu mai pot fi ignorate de nimeni, ne întrebăm: de ce pedepseşte Dumnezeu poporul român? Convingerea noastră este aceea că Dumnezeu pedepseşte poporul român din următoarele patru motive: 1) Genocidul avorturilor - multe milioane de copii nenăscuţi au fost ucişi prin avort între 1989-2005. Biserica (Catolică şi Ortodoxă) declară deschis că avortul este o crimă. Glasul copiilor ucişi strigă mereu la Dumnezeu. După căderea comunismului, România a ajuns prima ţară din lume la numărul de avorturi. Bătăile primite sunt într-adevăr pe măsură. 2) Imoralitatea din popor, începând de la o mare parte a tineretului. Libertatea câştigată cu sânge a fost transformată în libertinaj. 3) Nedreptăţirea în continuare a Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolice), care a fost martirizată de regimul comunist pentru că a refuzat colaborarea cu el şi care nici astăzi nu a primit bisericile răpite în 1948. 4) Îndepărtarea majorităţii poporului de Dumnezeu. Cei mai mulţi din popor nu mai frecventează biserica aşa cum i se cere, adică în duminici şi sărbători, practicarea creştinismului fiind pentru aceştia doar declarativă, formală, fiind vorba de o "spoială" de creştinism. Mulţi sunt practic indiferenţi, iar indiferentismul religios este tot ateism. Ce avem de făcut? Simplu: să renunţăm, la cele patru mari rele de mai sus".

V-am publicat o bună parte din scrisoare deoarece ni s-a părut interesant ceea ce doriţi să transmiteţi cititorilor. Ar trebui, într-adevăr, ca momentele prin care trecem să ne facă să gândim mai mult la îndepărtarea noastră de Dumnezeu şi să ne întoarcem. Cu privire la semnăturile care doriţi să le adunaţi pentru susţinerea unei "Legi antiavort" vă publicăm adresa: pr. dr. Anton Moisin, str. Stadionului, 10, jud. Braşov, 505700-Victoria.

* Georgeta (Huşi). "Luna august a fost pentru noi o ocazie deosebită pentru a o cinsti pe Mama lui Isus: "Maria în misterul lui Cristos din sfânta Euharistie". Maria este astrul care străluceşte de lumină, acea lumină care ne călăuzeşte în drumul nostru spre Dumnezeu. Cosmosul întreg poate fi descoperit prin Fecioara Maria pentru că ea este capodopera cea mai strălucitoare".

Cel care aleargă la Maria dobândeşte nenumărate haruri şi nu rămâne niciodată dezamăgit. Fie ca tot mai mulţi să o cinstească şi să aibă încredere că ea mijloceşte pentru noi la Fiul său. În mesajul pentru Ziua Mondială a Tineretului 2005, Sfântul Părinte papa Ioan Paul al II-lea scrie: "Maria, "femeia euharistică" şi Maica speranţei, să susţină paşii voştri, să lumineze alegerile voastre, să vă înveţe să iubiţi ceea ce este adevărat, bun şi frumos. Să vă călăuzească pe toţi la Fiul său, singurul care poate satisface aşteptările cele mai lăuntrice ale minţii şi inimii omului".

* Amphion Buteanu (Butea). Din poezia dv. am selectat o strofă care ni s-a părut mai potrivită pentru ziua de 8 septembrie: "Cerească bucurie şi rază a dimineţii, / Fecioară minunată şi dătătoarea vieţii, / Genunchii mi-i aplec şi-ţi spun cu-nflăcărare: / Ave Maria mater, fecioară-ntre fecioare!

* Maria Elisabeta Niculescu (Constanţa). "Am un nepot cu numele de Flavius şi aş dori să ştiu mai multe despre sfântul Flavius; apoi, cum se procedează la stabilirea hramului unei biserici? Se face un referendum printre credincioşii localităţii respective? are legătură cu patronul spiritual al localităţii?; de ce calea crucii în unele biserici este de la stânga la dreapta şi în altele de la dreapta la stânga privind staţiunea I. La fel aş dori să ştiu de ce în unele biserici este icoana sfintei Rita şi în altele nu?! Eu am un cult special pentru sfânta Rita şi în ziua de 22 mai duc un buchet de trandafiri la icoana ei într-o biserică din apropierea oraşului nostru".

Iată ce ne spune cartea Dicţionar de onomastică de Cristian Ionescu, scoasă de Ed. "Elion" cu privire la numele de care sunteţi interesată: "Flavius. Intrat în onomastica românească în sec. al XIX-lea pe cale cultă, împreună cu multe alte cuvinte latineşti. Flávius. fem. Flávia, reproduce numele gentilic roman Flávius - numele ginţii şi forma fem. Flávia, cunoscute încă din epoca veche. În mod curent, Flavius este considerat un derivat adjectival de la flavus "blond" (neologismele româneşti de origine fr. bleu şi bleumarin, printr-un intermediar germanic blao - germ. actual blau, engl. blue, fac parte din aceeaşi familie). Dată fiind masiva influenţă a onomasticii etrusce asupra celei romane, nu trebuie exclusă nici ipoteza care apropie pe Flavius de numele de pers. etrusc Flave, a cărui semnificaţie rămâne încă obscură. Deosebit de frecvent în epoca imperială (în sec. I al erei creştine, Titus Flavius Vespasianus ajunge împărat), Flavius este unul dintre cele mai bine atestate nume din inscripţiile creştine de la Roma. Susţinute în Apus şi de cultul numeroşilor martiri şi sfinţi Flavius şi Flavia, numele se păstrează în uz până în epoca noastră. Alături de forma de bază, este folosit la noi, mai mult ca nume de familie. Flavian (lat. Flavianus), la origine un derivat adjectival de la Flavius. Fr. Flavius, Flavien, germ. Flavia, it. Flavio, Flavia, magh. Flavián, Flávia, bg. Flavi, Flavian, rus. Flavii, Flavia, Flavian etc. Ziua onomastica: sfinţi Flavius: 24.02; 10.03; 30.04; 06/07/25.05; 01/22.06; şi 23.07 (cal. cat.). Sfinte Flavia: 22.02; 07/12.05; 02/03.06 şi 05.10 (cal. cat.). Sfinţi Flavian: 28.01; 14/16.02 (în cal. ort. cuviosul Flavian); 10/24.02; 13/26.05; 04.07; 23.08 şi 22.12 (cal. cat.). Sfânta Flaviana: 05.10 (cal. cat.)". La celelalte întrebări vă spunem că hramul bisericii îl stabileşte parohul comunităţii consultându-se cu episcopul locului şi cu credincioşii; cât priveşte aranjarea căii sfintei cruci în biserică nu are importanţă dacă începe de la dreapta la stânga sau invers, fiecare o aşază cum îi vine mai bine; la cea din urmă întrebare nu putem să avem pretenţia că dacă avem un cult special pentru un sfânt să fie icoana în biserică, puteţi foarte bine să o cinstiţi acasă.