

Caravaggio - Cina din Emaus
Caravaggio se inspiră din episodul biblic legat de cei doi ucenici din Emaus relatat de Evanghelia după sfântul Luca (24,13-32). Tabloul a fost pictat în anii 1601 și 1602, are dimensiunile 140x197 cm, și în prezent se află în National Gallery, Londra. O asemenea temă a mai fost tratată înaintea lui Caravaggio de Tițian și Veronese. Învierea și taina Euharistiei sunt temele pe care tabloul vrea să ni le transmită.
În afară de Cristos care stă în centrul tabloului, apar cei doi ucenici și un hangiu.
Pictura redă momentul când cei doi ucenici îl recunosc pe Cristos cel Înviat "la frângerea pâinii". În timpul cinei, când Cristos, așezat la masă, binecuvântând pâinea și vinul, ei descoperă cine este acela care i-au însoțit de la Ierusalim la Emaus. Hangiul, deși plin de curiozitate, este singurul care nu realizează cine este în fața sa. Cei doi ucenici sunt surprinși, emoționați și stau în uimire. Cleopa, din dreapta, cu brațele deschise larg, ne duce cu gândul la răstignire. Liniștea de pe chipul lui Cristos contrastează cu uimirea sau curiozitatea celorlalte personaje. Intensitatea emoțiilor celor doi ucenici transpare din gesturile și din expresia chipurilor lor în așa fel încât spectatorul se simte participant la cină.
Pâinea, vinul și strugurii de pe masă sunt simboluri ale Euharistiei. Pe masa acoperită cu o față de masă albă sunt prezente mai multe elemente care constituie natura moartă. Coșul cu fructe, platoul cu carne etc. pot fi aluzii simbolice: păcatul original, grădina paradisului, grădina patimilor. Cristos însă atrage atenția numai spre pâine și vin. El binecuvântează pâinea cu același gest al lui Dumnezeu creatorul din Judecata finală a lui Michelangelo. Tocmai în acest moment al binecuvântării își descoperă identitatea.
Lumina vine din stânga, așa cum e în majoritatea operelor lui Caravaggio. Chipul lui Cristos radiază și el lumină. Caravaggio a găsit o modalitate de a sublinia că legile pământești nu-l ating pe Cristos: umbra hangiului care este proiectată pe perete nu acoperă lumina care vine din chipul Celui Înviat, așa cum ar trebui să fie în mod normal. În plus, Cristos este redat foarte tânăr, fără barbă, pictorul reluând se pare cuvintele din Evanghelia după Marcu (16,12) care spune că Mântuitorul după înviere li s-a arătat celor doi "în alt chip".
Tabloul probabil că a fost pictat la Zagarolo sau la Palestrina unde Caravaggio era fugar. Pare că scena se petrece într-un han, iar personajele sunt îmbrăcate în haine tipice timpului său. Caravaggio reprezintă faptul sacru, descoperirea lui Cristos, ca un eveniment cotidian, în împrejurările timpului în care se trăiește. (C.C.)