Vaccinarea antigripală

Sezonul rece este dominat de îmbolnăviri precum gripa, virozele respiratorii, pneumoniile.

Gripa este o afecţiune contagioasă de etiologie virală. Virusurile care determină declanşarea infecţiei virale au fost împărţite în trei tipuri (A, B şi C); tipul A (şi mai puţin frecvent, tipul B) suferă anual mutaţii antigenice la nivelul a două glicoproteine de suprafaţă: hemaglutinina şi neuraminidaza. Aceste glicoproteine sunt responsabile de declanşarea răspunsului imun în timpul infecţiei.

Profilaxia împotriva gripei se obţine prin vaccinare. Datorită mutaţiilor antigenice, în fiecare an în luna februarie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) formulează recomandări cu privire la tulpinile virale ce trebuie incluse de către producători în vaccinurile antigripale destinate utilizării în cursul sezonului rece următor. Vaccinurile antigripale sunt preparate din virusuri cultivate pe ou embrionat, după inactivare şi în urma unui proces de purificare atent controlat. Spre deosebire de administrarea produselor medicamentoase utilizate în scop de tratament, în cazul cărora substanţa activă parcurge un traseu complicat până la exprimarea clinică a efectului, acţiunile de profilaxie (ex. vaccinările antigripale) presupun inocularea directă a antigenelor, cu scopul declanşării unui răspuns imun pe cale "naturală". Modul de prezentare a acestor antigene în cadrul vaccinului (virion întreg, fragmentat sau antigen de suprafaţă purificat), precum şi asocierea altor reziduuri cu caracter antigenic, sunt variabile care modulează răspunsul imun, precum şi asocierea acestuia cu apariţia unor efecte nedorite. OMS şi Comunitatea Europeană (Farmacopeea Europeană) a instituit recomandări sub forma unor standarde de calitate pentru o serie de parametri. Respectarea acestor standarde asigură limitarea sau absenţa declanşării reacţiilor adverse vaccinale, valorile respective fiind deci expresia obiectivă a "performanţelor", certificatul de calitate al oricărui vaccin.

Prezentarea antigenelor virale în vaccinurile antigripale poate fi sub forma virionului integral, virion fragmentat (inactivate) sau a antigenului de suprafaţă purificat. Împreună cu acestea, un vaccin antigripal mai conţine componente nonvirale. Diferenţele între varietăţile de antigen gripal pot afecta eficacitatea vaccinului, iar diferenţele în concentraţiile componentelor nonvirale determină profile de reactogenicitate postvaccinală diferite. Spre exemplu, pentru vaccinarea antigripală la copii se recomandă doar utilizarea vaccinurilor fragmentate sau a celor cu antigen de suprafaţă purificat (subunitare).

De asemenea, deşi vaccinurile antigripale comercializate în prezent conţin doar urme de proteine de ou (ex. ovalbumina), prezenţa acestora poate induce declanşarea unor reacţii de hipersensibilitate imediată la persoanele cu alergie severă la proteinele din ou.

Pe piaţa românească se comercializează Fluarix (produs de Smith-Kline Beecham) şi Vaxigrip (produs de Pasteur), care sunt vaccinuri fragmentate, şi Influvac (produs de Solvay), care este un vaccin subunitar.

În prezent, conceptul de prevenţie a bolii câştigă tot mai mult teren, tratamentul bolii o dată declanşate fiind însoţit de manifestări neplăcute pentru pacient şi uneori de consecinţe ireversibile şi de costuri greu de suportat (pentru pacient şi pentru sistemul social), fără a mai aminti situaţiile în care soluţiile terapeutice oferite nu aduc rezolvarea aşteptată.

Subliniem faptul că diagnosticul de gripă (a nu se confunda cu viroza, guturaiul, pneumonia) se pune numai pe baza investigaţiilor de laborator. Vaccinul antigripal previne deci gripa.

În ceea ce priveşte virozele respiratorii, acestea pot apărea chiar dacă a fost efectuată vaccinarea antigripală.

În viroze, simptomele cele mai frecvente sunt: cefaleea (durerea de cap) dureri de gât, rimoree (guturai) dureri musculare, febra, astenie, tuse, conjunctivită. Viroza trebuie tratată pentru a nu se ajunge la complicaţii. Tratamentul constă în: repaus, consum ridicat de lichide, Paracetamol, Vitamina C, Cofeină, Iburofen sau combinaţia acestora în produsul farmaceutic tip Coldrex.

Dr. Doina-Lucia Amza, medic de familie