Anița Gherghelaș, martiră a Bisericii Catolice
Timp de decenii, un eveniment dramatic, cunoscut azi sub numele de revolta de la Bârgăuani, a fost subiect interzis atât pentru istorici, cât și pentru opinia publică. Faptele s-au petrecut în 1950 la Bârgăuani, după un scenariu care fusese aplicat de regimul ateu-comunist și de brațul său armat, Securitatea, în 1949 și în satele catolice Fundu Răcăciuni, Faraoani și Butea.
Eroina revoltei anticomuniste de la Bârgăuani a fost Anița Gherghelaș, născută în 1902, apreciată de săteni pentru "pricepere, hărnicie, dăruire, frumusețe fizică și sufletească, bunătate, dârzenie, credință și devotament față de Biserică". Rămasă văduvă după moartea soțului ei în anul 1946, a început să cunoască pe propria piele "binefacerile" noului regim comunist, care a inclus-o, de altfel, în categoria țăranilor chiaburi pentru cele câteva hectare de teren agricol pe care le administra împreună cu fiii săi.
În 1950 comuniștii din Piatra Neamț au hotărât înființarea în satul Bârgăuani, a uneia dintre primele Gospodării Agricole Colective, ce urma să poarte numele "Victoria Socialismului", iar pentru festivitatea care urma să aibă loc la 25 iunie 1950, zi de duminică, au fost aduși la Bârgăuani activiști și simpatizanți ai regimului din satele învecinate, precum și o formație artistică din Piatra Neamț. Lucrurile au luat însă o întorsătură neașteptată în momentul în care activiștii PCR au decis să scoată din biserică băncile și covoarele pentru a fi duse la sediul primăriei, locul manifestărilor. A fost prea mult pentru răbdarea sătenilor, care tocmai părăsiseră biserica în urma Liturghiei duminicale. În câteva minute clopotarul Mihai Gherghel și dascălul Leon Budău au reușit să-i alarmeze pe săteni, trăgând puternic clopotele, iar în fruntea credincioșilor s-a aflat, printre alții, și Anița Gherghelaș. A urmat o confruntare directă între săteni și trupele de securitate care invadaseră satul, iar în urma acestor acțiuni au fost arestați 40 de săteni.
Deferiți justiției comuniste, au fost judecați în grabă de Tribunalul Militar Iași, care i-a condamnat la ani grei de închisoare. Anița Gherghelaș a primit șase ani și șase luni pentru "crima de uneltire contra ordinii sociale", iar dascălul Leon Budău a primit la rândul său opt ani de închisoare.
Memorialistul Neculai Popa, care i-a cunoscut în închisoare pe sătenii arestați la Bârgăuani a descris momentele de amărăciune, descurajare și lipsă de speranță ale acestora, cât și dramele familiilor celor arestați și încarcerați. "Femeia Anița Gherghelaș - scria autorul citat - care va rămâne o mândrie pentru satul Bârgăuani, imediat după executarea pedepsei și punerea ei în libertate, va muri ca urmare a chinurilor și suferințelor îndurate în cei șase ani de închisoare". Potrivit mărturiei lui Ioan Gherghelaș, mama sa ar fi suferit în închisoare "condiții inumane, frig, foame și bătăi", iar imediat după reîntoarcerea acasă, a fost internată timp de trei ani la Spitalul TBC Bisericani. Aici a fost operată, dar nu a mai putut fi salvată. A murit în 1960, la vârsta de 58 de ani, ca urmare a bolilor contractate la Penitenciarul de femei Mislea, unde i s-au aplicat "torturi, schingiuiri, bătăi, alimentație necorespunzătoare".
Ca urmare a represiunii Securității, și alți săteni au murit din cauza regimului concentraționar. Eroina Anița Gherghelaș a fost, alături de alți credincioși din Bârgăuani, mândria satului și simbolul țăranului catolic care nu a ezitat să-și jertfească viața pentru a apăra comoara cea mai de preț a satului: Biserica. Chiar dacă gestul ei a fost unul zadarnic, nereușind să oprească tăvălugul "binefacerilor și fericirii comuniste", numele Aniței Gherghelaș va figura cu onoare în galeria martirilor și eroilor anticomuniști români, care și-au jertfit viața în numele demnității și libertății țăranilor catolici în anii grei ai regimului ateu comunist.
Dr. Dănuț Doboș