Invitaţie la pelerinaj

Cacica

În rândurile care urmează, aş vrea să adresez tuturor cititorilor o reînnoită invitaţie: Sanctuarul de la Cacica, închinat Fecioarei Mame, vă aşteaptă să veniţi în pelerinaj! Pelerinajele organizate la Cacica încep cu prima sâmbătă din luna mai şi se încheie la 10 octombrie, când se va celebra hramul secundar şi centenarul bazilicii. În tot acest timp, în fiecare sâmbătă, vă puteţi bucura de următorul program: 9.30 - primirea pelerinilor; 10.00 - celebrare penitenţială; 10.30 - recitarea sfântului Rozariu; 11.00 - sfânta Liturghie în cinstea Maicii Domnului; 13.30 - meditarea Căii sfintei cruci urmată de expunerea preasfântul Sacrament şi de binecuvântarea finală.

Fiecare dintre noi are multe activităţi, dar trebuie să recunoaştem că există momente în viaţă când este necesar să ne oprim: să rămânem în tăcere şi să contemplăm, să reflectăm şi să ne rugăm. Sfânta Fecioară de la Cacica este mama lui Isus şi mama fiecărui creştin. Sub crucea lui Cristos, ridicată pentru ca noi toţi să avem posibilitatea de a intra în noutatea vieţii, sfânta Fecioară Maria devine mama Bisericii întregi, care tocmai în acest moment izvora din coasta străpunsă a Mântuitorului. "Iată, mama ta!", au fost cuvintele atotputernice ale lui Isus, adresate "ucenicului iubit", care ne reprezenta pe noi. Acesta este motivul principal care trebuie să ne determine să răspundem invitaţiei. Toată viaţa creştină, de altfel, trebuie să o trăim în spiritul libertăţii fiilor lui Dumnezeu: nu sub semnul obligativităţii, dar al alegerii libere şi conştiente. La Cacica, vom găsi un climat spiritual adecvat pentru a ne întâlni cu Dumnezeu şi a înţelege mai bine care este misiunea noastră pe acest pământ. Şi aici, sfânta Fecioară ne aşteaptă cu inimă de mamă pentru a ne conduce la culmea şi izvorul oricărei sfinţenii, la Fiul ei şi Fiul Tatălui ceresc. Iată de ce, dacă vom înţelege intensitatea iubirii mamei noastre cereşti, vom răspunde invitaţiei de a veni la Cacica în pelerinaj.

În vechime, ţinta pelerinajelor era constituită de locurile înalte: colinele şi munţii, sau de locurile izolate, ţinuturile din deşert. Acolo, oamenii considerau că pot intra mai uşor în comuniune cu Dumnezeu. Aceste caracteristici le întruneşte şi sanctuarul diecezan şi naţional din Cacica pentru că este un loc privilegiat în care orice om poate să-l simtă pe Dumnezeu mai intens şi mai aproape. Cacica nu este zonă de munte, dar se află în inima Bucovinei, iar frumuseţea creaţiei, pentru cei care privesc şi cu ochii inimii, ne invită să admirăm frumuseţea Creatorului. Cacica nu este zonă de deşert, dar nu ne deranjează zgomotul oraşului şi nici nu se simte frenezia vieţii care domneşte mai în întreaga noastră societate. Iar, peste toate, sfânta Fecioară îşi face pe deplin oficiul de gazdă ideală. Ea se îngrijeşte de cel credincios care îi cere mijlocirea unei întrevederi personale cu Fiul ei şi Domnul nostru Isus Cristos, singurul care poate lăsa un semn de neşters în sufletele noastre, ba mai mult, singurul care ne poate transforma viaţa.

Vă aşteptăm cu drag!

Pr. Romuald Bulai

Marie!

Aş vrea o bună mamă
Să fur din cer a ta privire,
Şi-n inimă s-o port
Pe-un gând de nemurire.

Să-nalţ cuvântul tău
De la pământ la stele,
Când în ochi îmi strălucesc:
Chipul maicii mele.

Să rostogolesc mereu
Ruga mea prin tine,
O tânără fecioară!
O tânără iubire!

Când eu voi fi al tău
Şi tu a mea Marie!

Ciprian Ban